Cel mai bogat iranian din România, țepuit de constructorul care i-a ridicat vila. Afaceristul a plătit o sumă imensă pentru un imobil care stă să se prăbușească
Iranul a lansat mai multe atacuri cu drone și rachete asupra unor obiective din Orientul Mijlociu, provocând explozii în Beirut, Bahrain, Kuweit, Doha, Dubai sau Abu Dhabi, după uciderea ayatollahului Ali Khamenei, în urma unei acțiuni militare declanșate de SUA și Israel. Corpul Gărzii Revoluționare Islamice a anunțat, marți, că a lansat cea mai intensă și mai grea operațiune de la începutul războiului, printr-un atac care a vizat mai multe ținte din Israel și baze americane din regiune. În România există o comunitate de aproximativ 4.000 de iranieni, mulți dintre aceștia fiind oameni de afaceri.
Compania lui Ali Hamzeh a avut o cifră de afaceri de aproape 320 milioane lei
Cel mai bogat dintre ei este Ali Hamzeh, stabilit în România acum peste 30 de ani, care deține grupul Agrinvest, unul din cei mai importanți jucători de pe piața agricolă, conform presei economice. În 2024, grupul Agrinvest a avut o cifră de afaceri de aproape 320 milioane de lei. Acesta furnizează un sistem de produse și servicii, plecând de la exploatarea terenurilor agricole, cu o suprafață de peste 6.500 hectare și capacități de depozitare de peste 250.000 tone, consultanță tehnică, până la distribuția de inputuri pentru agricultura convențională și cea biologică (sămânță, pesticide, îngrășăminte și motorină), finanțarea afacerilor și achiziția cerealelor și oleaginoaselor.
Între 2020 și 2024, profitul net total al Agrinvest a fost de peste 80 milioane lei. Ali Hamzeh, care este însurat cu o româncă și are doi copii, este o prezență extrem de discretă, prima sa apariție publică consemnându-se acum două luni, când a fost fotografiat la sediul Consiliului Județean Buzău în timpul unei întâlniri cu Marcel Ciolacu. Hamzeh a donat Primăriei Buzău un teren de 7 hectare, cu o valoare de 500.000 euro, pe care urmează să se construiască un spital municipal. Mai mult, a plătit și 50.000 euro pentru întocmirea PUZ și a studiului de fezabilitate.
Numele lui Ali Hamzeh și al soției sale, Lavinia, apar ca reclamanți într-un dosar înregistrat pe 8 martie 2018 la Tribunalul Ilfov, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată în timp ce pârât este o societate comercială care le-a vândut o vilă, iar chemate în garanție figurează alte două firme. Hamzeh și soția sa au solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtei să efectueze lucrările de consolidare a fundaţiei şi a structurii de rezistenţă a imobilului teren şi construcţie situat în Ștefăneștii de Jos (complex Cosmopolis) precum şi suportarea tuturor cheltuielilor conexe acestor lucrări expuse considerentele de fapt.
Totodată, au solicitat, ca în situaţia în care aceştia vor fi nevoiţi să efectueze lucrările în regie proprie, să fie obligată pârâta la plata tuturor cheltuielilor ocazionate de aceste lucrări, inclusiv pentru realizarea proiectului de consolidare şi a avizelor necesare. Soții Hamzeh au menţionat că au apreciat valoarea lucrărilor la suma de 45.000 de euro, echivalent în lei la data plăţii, respectiv suma de 204.750 lei(la un curs valutar de 4,55 lei/euro). Hamzeh și soția sa au susţinut că după preluarea imobilului au constatat că acesta prezintă o serie de vicii care îi afecta exploatarea normală, în orice moment existând riscul prăbuşirii pardoselii de la parterul imobilului în condiţiile mobilării şi utilării corespunzătoare a acelui spaţiu, precum şi suprapunerea terenului ce constituie curte.
Ali Hamzeh a cumpărat vila în 2017, cu 300.000 euro
Soții Hamzeh au susţinut că viciile ce le reprezintă construcţia cumpărată au fost descoperite imediat după cumpărare, cât şi că le-au adus la cunoştinţă reprezentantului legal al vânzătoarei care a manifestat un dezinteres total, deşi a încasat întregul preţ al imobilului în valoare de 300.000 de euro. Instanța a arătat că prin contractul de vânzare din 9.02.2017, firma pârâtă, în calitate de vânzătoare, a transmis lui Ali Hamzeh dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Comuna Ștefăneștii de Jos, compus din teren intravilan în suprafață de 675 mp și construcția edificată pe acesta având regim de înălțime P+1E.
S-a menționat că, potrivit clauzelor contractuale, societatea vânzătoare garantează pe cumpărător contra evicțiunii și a viciilor imobilului. În cuprinsul contractului, s-a mai arătat că a fost îndeplinită de către cumpărător obligația de verificare a stării în care se află imobilul, pentru a descoperi viciile aparente, pe care vânzătoarea are obligația de a le remedia de îndată, precum și eventualele vicii ascunse. Totodată, conform acelorași prevederi contractuale, societatea vânzătoare a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului ce constituie obiect derivat al prezentului contract de vânzare, prin cumpărare de la o firmă chemată în garanție, conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1141/17.10.2016, act din care reiese dobândirea anterioară a imobilului de către societate, prin cumpărare de la cealaltă firmă, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.720/30.07.2009.
În temeiul acestui din urmă contract, societatea chemată în garanție, în calitate de vânzătoare, răspunde față de societatea pârâtă, în calitate de cumpărătoare, pentru evicțiune totală sau parțială, precum și pentru viciile ascunse ale imobilelor. Observând concluziile rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, Tribunalul a constatat că acestea sunt unitare sub aspectul principalelor vicii ale construcției, care, potrivit constatărilor experților, rezidă în deformarea excesivă a plăcii de pardoseală, tasarea trotuarelor perimetrale și apariția crăpăturilor între trotuar și clădire. De asemenea, s-au constatat degradări și la terasa exterioară deschisă, executată fără proiect. Conform concluziilor experților, principalele cauze ale producerii acestora sunt execuția neconformă a umpluturii și nerespectarea prevederilor proiectului de rezistență la execuția plăcii de pardoseală.
Experții au descoperit fisuri între fundație și trotuar
Potrivit acelorași concluzii, deformațiile plăcii de pardoseală și starea umpluturilor au putut fi constatate doar după efectuarea unor sondaje locale și a unor investigații suplimentare, iar degradările sistemului de încălzire în pardoseala parterului s-au resimțit în timp, pe măsură ce starea de deformare a plăcii a avansat. Din această perspectivă, toate aceste neconformități au caracterul unor vicii ascunse. În mod similar, experții au mai concluzionat că deși tasările terenului amenajat, ale trotuarelor perimetrale, fisurile între fundație și trotuar, fisurile la fundația exterioară deschisă și fisurile fine de la nivelul pereților de zidărie au fost și sunt vizibile, cu toate acestea cauzele și consecințele acestor deficiențe asupra rezistenței și funcționalității construcției nu puteau fi apreciate decât de un specialist în construcții/personal calificat, motiv pentru care și aceste deficiențe au caracterul unor vicii ascunse.
Tribunalul a mai reținut că prin cele două rapoarte de expertiză întocmite, experții au arătat, în consens, că principalele cauze care au generat deteriorarea plăcii de pardoseală și a elementelor atașate acesteia sunt reprezentate de nerespectarea prevederilor proiectului privind execuția plăcii de pardoseală și execuția neconformă a umpluturilor sub acest element. Tasarea trotuarelor și apariția crăpăturilor dintre trotuare și clădire sunt cauza directă a umpluturilor parimetrale executate neconform. De asemenea, tasarea terenului amenajat are ca principală cauză lipsa unor sisteme de evacuare a apelor meteorice. Zidurile de sprijin nu au prevăzute barbacane pentru evacuarea apelor de infiltrație din spatele acestora, ceea ce favorizează acumularea apei, cu efect direct asupra tasărilor în timp a terenului, dar și asupra presiunii cu care masivul de pământ acționează asupra zidului de sprijin, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Față de aceste împrejurări, s-a constatat că folosința normală a locuinței este afectată local. În raport de constatările anterior expuse, Tribunalul a constatat că neconformitățile existe la nivelul fundației și al structurii de rezistență a imobilului se subsumează unor vicii ascunse, în contextul în care acestea nu puteau fi în mod rezonabil apreciate de către un cumpărător ocazional, care nu are competența tehnică de a cunoaște viciile ascunse ale lucrului, precum reclamanții din speță. Pe 17 martie 2023, Tribunalul București a admis cererea de chemare în judecată a soților Hamzeh și a obligat firma pârâtă să efectueze lucrările menţionate în raportul de expertiză. Aceasta a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, următorul termen fiind programat pe 14 mai 2026.