Sondaj INSCOP: Ce cred românii despre unirea cu Republica Moldova? „Tema pare să fi depășit zona nostalgiei istorice”

Un sondaj INSCOP Research arată că majoritatea românilor și-ar dori unirea cu Republica Moldova. Tot ei văd acest lucru ca fiind o datorie istorică. Pe de altă parte, respondenții nu sunt atât de optimiști și consideră că acest lucru se va întâmpla în următorii zece ani sau chiar niciodată.

Vor românii unirea cu Republica Moldova?

În cazul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, majoritatea românilor, în proporție de 71,9%, au susținut că ar vota cu „DA”, în timp ce 21.4% ar vota „NU”. Sondajul INSCOP Research arată că sunt și persoane nehotărâte (2.1%) sau care nu ar merge la vot (3.2%). Votanții USR și bărbații ar vota într-o proporție mai mare ca restul populației pentru unirea cu Republica Moldova.

În același timp, sondajul arată că respondenții nu sunt tocmai optimiști. Cei mai mulți dintre ei (34,7%) sunt de părere că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Aceștia sunt, într-o proporție mai mare, votanții AUR, femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat. În același timp, 29,3% susțin că s-ar putea întâmpla, însă în următorii zece ani sau mai mult. Majoritari sunt votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Doar 8,4% cred că unirea se va realiza în următorii trei ani, iar 13.3% în următorii cinci ani.

Oamenii spun că e o datorie istorică

Sondajul INSCOP Research mai dezvăluie faptul că 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică. În mare parte sunt votanții PSD și PNL și persoanele de peste 45 de ani. La polul opus, 26.4% sunt de părerea contrarie. Aici se încadrează votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație superioară.

O mare parte dintre românii care au răspuns sondajului (70,6%) sunt de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”. Cei care au răspuns pozitiv la această afirmație sunt votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, dar și angajații din sectorul privat.

Pe de altă parte, 25.5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. Într-o proporție mai mare, aici se încadrează votanții AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și angajații la stat.

Românii văd unirea cu Republica Moldova ca pe o strategie

„Tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric. Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid.

Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, a afirmat Remus Ștefureac, șeful INSCOP.