Ce s-a ales de românii care au organizat jaful de 2 milioane de dolari de la baza militară americană de la Kogălniceanu

Americanii prezenți la baza NATO de la Mihail Kogălniceanu au avut ocazia să trăiască pe propria piele experiența unor percheziții, după ce conducerea unității a reclamat furtul unei cantități uriașe de combustibil, în valoare de două milioane de dolari. Trei ani mai târziu, opt militari din zece și-au recunoscut faptele în fața instanței, sperând într-o pedeapsă mai blândă.

Ce se întâmplă în procesul românilor care au furat motorina guvernului american de la baza militară din Mihail Kogălniceanu

Procesul în care nouă militari de la Mihail Kogălniceanu și un civil au fost trimiși în judecată pentru furt calificat se află pe rolul Tribunalului Constanța. Inculpații au fost trimiși în judecată la finalul anului 2023, însă procesul a început propriu-zis în februarie 2025. În septembrie, cauza a fost suspendată din cauza grevei judecătorilor, următorul termen fiind stabilit pentru data de 31 octombrie 2025.

Inculpații au ajuns în fața instanței abia în iunie, atunci când opt dintre ei au anunțat că își recunosc faptele reținute în dreptul lor și optează pentru varianta simplificată a procesului penal.

Militarii români care au participat la furt și-au recunoscut faptele

Dacă instanța va fi de acord cu această formă de recunoaștere, inculpații pot beneficia de reducerea cu o treime a condamnării și cu o pătrime în cazul pedepsei amenzii.

”Recunosc în totalitate faptele așa cum au fost reținute în rechizitoriu și solicit ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate. Sunt de acord să prestez muncă în folosul comunității, în ipoteza în care ce soluția se va pronunța în cauză va presupune și acest lucru”, au declarat opt din cei zece inculpați.

În paralel, avocații militarilor de labaza militară americană de la Mihail Kogălniceanu au solicitat schimbarea încadrării din furt calificat în delapidare.

Cum se fura din baza militară de la Kogălniceanu. Metodele erau ingenioase

Cazul furtului de combustibil de la baza aeriană NATO de la Mihail Kogălniceanu a fost instrumentat de DIICOT. Procurorii anti-mafia au descoperit că, începând cu anul 2017, pe teritoriul României a acționat un grup infracțional care, timp de patru ani, a sustras combustibil (motorină și kerosen) aparținând guvernului SUA. Combustibilul era furat atât din incinta unității militare cât și din zonele dedicate efectuării unor exerciții tactice în județul Constanța.

Potrivit unor surse judiciare, metoda pusă la punct de membrii rețelei era una ingenioasă, ținând cont că furau de la una dintre cele mai securizate baze militare din Europa de Est.

O parte din cantitatea de combustibil nici măcar nu era livrată de societatea comercială care se ocupa cu administrarea generatoarelor din cadrul bazei. La intervale stabilite, cisterne pline cu combustibil intrau pe poarta unității militare în scopul de a alimenta cele șapte generatoare. În realitate, alimentarea nu era completă, iar o parte din motorină rămânea în cisternă. La ieșirea din baza militară, nimeni nu mai verifica dacă în mașină mai este sau nu combustibil.

O altă metodă ”brevetată” de militarii români era bazată pe falsificarea borderourilor de la preluarea combustibililor care ajungeau în rezervorul avioanelor militare. Procurorii spun că prin acest sistem se creau ”plusuri în gestiune în vederea însușirii bunurilor”.

Reacția Departamentului de Stat al SUA după furtul de la baza militară din Kogălniceanu

Șapte tone de combustibil ar fi fost astfel furate din baza militară americană. Prejudiciul reclamat de către guvernul federal SUA se ridică la aproximativ două milioane de dolari.

„Departamentul Apărării nu are de făcut vreun comentariu privind investigaţia din România la care faceţi referire. Autorităţile locale din România sunt cele care au competenţă legat de acest caz”, au declarat reprezentanții instituției pentru Adevărul, în noiembrie 2022.

În procesul de la Tribunalul Constanța, Ministerul Apărării Naționale prin UM 01837 Mihail Kogălniceanu s-a constituit parte civilă.