România, de o lună fără ministru al educației! Cât de gravă e situația din sistem și de ce a plecat, de fapt, Daniel David din funcție: „Vrea, nu vrea, trebuie”

Scaunul de la Educație e gol de o lună, cu Ilie Bolojan la conducere, în regim de interimat. Daniel David a plecat din funcție și motivele sunt mai grave decât par, potrivit specialiștilor. Situația din sistem devine tot mai tensionată, iar întrebarea care stă pe buzele tuturor este: cine va salva Educația înainte să fie prea târziu?

Fără ministru la Educație de peste o lună

Demisia lui Daniel David din fruntea Ministerului Educației continuă să ridice semne de întrebare, iar explicațiile oferite până acum nu par să fi convins pe toată lumea. Deși fostul ministru a vorbit despre o decizie personală și despre refuzul de a urma o carieră politică, în culisele puterii se discută tot mai intens despre presiuni legate de reducerile bugetare din sistemul universitar. Într-un context economic complicat, marcat de măsuri de austeritate și tăieri de fonduri, Educația ar fi ajuns, din nou, printre domeniile vizate.

În acest climat tensionat, lectorul universitar Mihai Maci, cunoscut pentru analizele și pozițiile sale critice legate de sistemul educațional, susține pentru FANATIK că plecarea lui Daniel David nu a fost una principială. În opinia acestuia, demisia ar fi venit după ce fostului ministru i s-ar fi cerut să ia decizii pe care nu le-a acceptat, deoarece l-ar fi pus într-o postură delicată din perspectiva statutului său de cadru universitar.

De ce a plecat Daniel David și cât de adâncă este criza din sistem

Mai mult, Maci sugerează că tocmai acest tip de decizii ar putea explica de ce Ministerul Educației a rămas fără un titular de mai bine de o lună. În același timp, acesta apreciază faptul că premierul Ilie Bolojan și-ar fi asumat deschis măsurile respective, fără a încerca să transfere responsabilitatea către un alt nume din guvern.

„Din momentul în care domnul David și-a dat demisia, lucrurile au fost destul de clare. Dânsul nu e omul care să își dea demisia din motive principiale. Dânsul și-a dat demisia pentru că i se va fi cerut ceva cu care nu a fost de acord, pentru că ceea ce i s-a cerut l-ar fi pus într-o postură delicat drept cadru universitar. I s-a cerut să facă ceva în universități și nu a dorit să facă. Bănuiesc că e vorba de tăierile care au loc în bugetele universităților.

Acum, domnul Bolojan are onestitatea de a-și asuma asta, nu trimite un înaintaș pe care să îl ia lumea la rost. O spune domnia sa, o spune în mod explicit și probabil aici ne aflăm”, a declarat Maci, pentru FANATIK.

Sectorul cu cei mai mulți angajați bugetari, în vizorul reducerilor

Bugetul țării se află sub presiune, iar, după cum afirmă Maci, tăierile nu pot ocoli învățământul, sectorul cu cei mai mulți angajați bugetari din România. Expertul în educație este de părere că, în timp ce alte domenii ar părea mai „ușor de redus”, impactul real cade asupra a sute de mii de profesori și personal didactic.

„Învățământul, ca număr de angajați, e sectorul cu cei mai mulți angajați bugetari. Vrea, nu vrea, trebuie să lovească în învățământ. Nu poți să începi de la judecători, căci sunt doar 6.000 de căciuli. În învățământ, vorbim de peste 400.000 de cadre didactice. Presupunând că desființează salariile judecătorilor, nu realizează cât i-ar aduce o reducere de 5% din educație.

Eu sunt omul care voi fi direct afectat de măsurile astea, dar asta este matematica. Cu toții suntem conștienți că aceste logici în care dăm bani, investim, facem, dăm la toată lumea sunt logici foarte simpatice, dar după celebra vorbă a președintelui Reagan: funcționează cât mergem pe banii altuia. Când e vorba de banii noștri, rămânem cu gura căscată”, a mai menționat analistul în domeniul educației.

Cine va fi următorul ministru al educației?

Întrebat de FANATIK despre cine ar putea prelua funcția de ministru al educației, cadrul didactic universitar a mărturisit că nu are informații clare și căoricine ar ajunge în fruntea ministerului va trebui să gestioneze o realitate economică dificilă. În viziunea acestuia, schimbările în învățământ nu vor fi spectaculoase, iar proiecte precum „România Educată” au creat structuri greu de modificat în următorii ani.

„Cu excepția numelor vehiculate, nu am absolut nicio idee despre cine ar putea fi ministru. Indiferent de numirea la Ministerul Educației, va fi o numire administrativă și economică. Oricine va ajunge ministru va trebui să gireze o situație economică despre care știm că nu e veselă.

Pe partea de educație, nu cred că se vor face schimbări spectaculoase. Ceea ce s-a făcut cu ”România Educată” a pus o placă de beton pe învățământ din care nu își va reveni nici în următorii 10 ani. Vor fi modificări micuțe, se va discuta programa de clasa a IX-a la tehnologia informației și comunicării și alte lucruri de genul ăsta. Lucruri serioase nimeni nu poate să își permită. Asta ar presupune niște reorientări extrem de mari”, mai transmite Mihai Maci.

„Ne aflăm în situația lui 1981, momentul în care România a dat faliment”

În continuare, lectorul universitar vorbește și despre dificultățile reale pe care le presupune orice reformă majoră. El crede că universitățile funcționează mai degrabă ca o formă de asistență socială pentru tineri. Totodată, admite că schimbările structurale, necesare pentru a face cercetare și a orienta resursele eficient, sunt aproape imposibile în contextul economic actual și al angajamentului premierului Ilie Bolojan de a echilibra bugetul.

„Cu actuala formulă a sistemului universitar, e mai curând o formă de asistență socială pentru tineri, care, în majoritate, ar fi șomeri la 18 ani. De ce? Ca să poți să faci cercetare trebuie să schimbi totul, de unde iei, ce iei, unde focalizezi, ce departajări faci. Asta ar presupune o mișcare de amplitudine pe care domnul Bolojan nu și-o poate permite.

Domnul Bolojan s-a angajat în echilibrarea bugetului țării la scară mare. Ne aflăm în situația lui 1981, momentul în care România a dat faliment. Niciodată nu am dat faliment după 1990, ci doar în vremea lui Ceaușescu, am dat faliment la propriu. Când Ceaușescu a avut de plătit datoria externă și a vândut gaze, energie electrică, noi stăteam cu paltoane, cu căciuli în cap în clase, și mănuși cu degetele tăiate. Da, am plătit. Și acum se va plăti”, a mai punctat, pentru FANATIK, lectorul universitar.

Salariile tăiate lovesc direct angajații din sistemul public

Mihai Maci, lector universitar și analist în educație, avertizează că tăierile salariale și reformele bugetare nu sunt doar cifre pe hârtie, ci afectează în mod direct veniturile angajaților din sistemul public.

„Guvernul trebuie să asume câte o sumă pentru multe categorii sociale, dar de unde? Cum să spun, mă lovește în plex treaba asta. Eu trăiesc doar din salariu și am un salar amărât. Dacă rămân fără 10% o să am mai puțin decât un paznic de noapte, pe bune, nu glumesc! Undeva la 6.500 de lei iau acum și o să ajung sub 6.000. E o realitate treaba asta.

Domnul Bolojan s-ar putea apuca să distrugă piramide. Peste tot există piramide de influență. Există directori în companii de stat care iau salarii de zeci de mii de euro. Ca să facă asta, îi trebuie liniște și stabilitate în țară”, a conchis Maci.