Țările din Europa cu cele mai ridicate rate de supraviețuire în cancer. Ce indică datele pentru România

În 2019, aproape 1,2 milioane de persoane au murit din cauza cancerului în țările din Uniunea Europeană (UE), reprezentând mai mult de unul din patru (26%) din totalul deceselor. Cancerul este a doua cauză principală de mortalitate în UE, după bolile cardiovasculare. Între 30-50% din cazurile de cazuri de cancer pot fi prevenite, iar mortalitatea poate fi redusă și prin diagnosticarea mai timpurie și furnizarea de tratamente mai tratamente rapide și eficiente. Planul european de luptă împotriva cancerului vizează reducerea poverii cancerului și abordarea inegalitățile legate de cancer între țări și în interiorul acestora, prin acțiuni care să sprijine, să coordoneze și să completeze eforturile statelor membre (Comisia Europeană, 2022)

În 2021, cancerul a fost a doua cauză principală de deces în Uniunea Europeană (UE), reprezentând 1,1 milioane de decese. Aceasta a reprezentat 21,6 % din totalul deceselor din blocul comunitar în acel an.

Oamenii de știință au alocat eforturi și resurse semnificative pentru a găsi tratamente eficiente pentru cancer, concentrându-se pe avansarea tratamentelor și îmbunătățirea diagnosticării precoce.

Estimările privind supraviețuirea în cancer variază semnificativ în funcție de tipul de cancer și de țară.

Supraviețuirea se referă la proporția de persoane diagnosticate cu cancer care rămân în viață după o anumită perioadă, și este exprimată în mod obișnuit ca supraviețuire la un an și la cinci ani.

Termenul „rată de supraviețuire” este utilizat pe scară largă, însă profesorul Michel Coleman, cercetător principal în cadrul echipei centrale de analiză Concord și profesor la facultatea londoneză de igienă și medicină tropicală, clarifică faptul că estimările privind supraviețuirea la cancer sunt probabilități, nu rate.

„O rată este o cantitate dependentă de timp, cum ar fi o rată de incidență sau o rată de mortalitate”, a explicat el.

Mortalitatea legată de cancer în Europa

Datele includ 24 de țări din Uniunea Europeană, cu excepția Greciei, Ungariei și Luxemburgului, și alte cinci țări europene: Regatul Unit, Elveția, Norvegia, Islanda și Turcia, astfel încât comparațiile se bazează pe aceste 29 de țări.

Înainte de a prezenta estimările privind supraviețuirea în caz de cancer, este important de luat în considerare mortalitatea legată de cancer în Uniunea Europeană și tipurile de cancer cărora le sunt atribuite aceste decese. Estimările privind supraviețuirea în cancer în Europa evidențiază disparități geografice și economice notabile.

Conform datelor OCDE și Eurostat din 2019, cancerul pulmonar a reprezentat 24 % din decesele cauzate de cancer în rândul bărbaților și 15 % în rândul femeilor. Cancerul colorectal a contribuit cu 12 la sută pentru ambele sexe.

Cancerul de prostată a reprezentat 10% din decesele în rândul bărbaților, în timp ce cancerul de sân a reprezentat 16% în rândul femeilor.

Proporția tipurilor de cancer în mortalitatea cauzată de cancer în UE, în 2019 sau anul cel mai apropiat: cancerul de plămâni (bărbați 24%, femei 12%), cancerul de prostată (10%), cancerul de sân (16%), cancerul de pancreas (bărbați 6%, femei 8%), cancerul de stomac (bărbați 5%, femei 5%), cancerul hepatic/ficat (bărbați 5%, femei 3%), cancerul ovarian (5%), alte cancere (38% la bărbați și 37% la femei). Sursa: OECD&Eurostat

Cancerul pancreatic a reprezentat 6 % din decesele cauzate de cancer la bărbați și 8 % la femei. Estimările privind supraviețuirea pot varia foarte mult în funcție de tipul de cancer.

În continuare, estimările din perioada 2010-2014, care se bazează pe datele din studiul Concord-3, publicate în revista The Lancet, în 2018, de Claudia Allemani, profesor de epidemiologie a cancerului, și colegii săi de la Facultatea de Igienă și Boli Tropicale din Londra.

Supraviețuirea în cancerul pulmonar în Europa

Supraviețuirea în cazul cancerului pulmonar variază semnificativ în Europa, cu Bulgaria la limita inferioară (7,7 %) și Elveția și Letonia la limita superioară (20,4 %), în timp ce media UE-24 este de 15 %.

Alte țări cu cifre de supraviețuire notabile includ Islanda (20,2%), Austria (19,7%), Suedia (19,5%) și Norvegia (19%).

La limita inferioară, după Bulgaria (7,7 %), cele mai scăzute rezultate în materie de supraviețuire sunt observate în Lituania (9,9 %), Croația (10 %), Cehia (10,6 %) și România (11,1 %).

Printre cele mai mari cinci economii ale Europei, Germania conduce cu o rată de supraviețuire de 18,3 %, urmată de Franța (17,3 %) și Italia (15,9 %). Cu toate acestea, atât Spania (13,5 %), cât și Regatul Unit (13,3 %) se situează sub media UE.

Deși țările nordice se situează, în general, pe un loc bun, Finlanda este o excepție, cu o rată de supraviețuire de 13%.

Supraviețuirea în cazul cancerului de colon în Europa

Supraviețuirea în cazul cancerului de colon a variat de la 51,1 % în Croația la 72,1 % în Cipru, media UE-24 fiind de 60 %.

Supraviețuirea a atins 65 % sau mai mult în alte șase țări, inclusiv patru națiuni nordice: Islanda (68,2 %), Belgia (67,9 %), Elveția (67,3 %), Norvegia (66,7 %) și Suedia și Finlanda cu 64,9 %.

La capătul inferior al spectrului, Slovacia (51,8 %), România (52,2 %), Bulgaria (52,4 %) și Polonia (52,9 %) au urmat Croația în partea de jos a clasamentului.

Dintre cele mai mari cinci economii europene, Germania a avut cea mai mare rată de supraviețuire, de 64,8 %, în timp ce Regatul Unit a avut cea mai mică rată, de 60 %.

Supraviețuirea în cazul cancerului de prostată este ridicată

Supraviețuirea în cazul cancerului de prostată este mai ridicată în comparație cu multe alte tipuri de cancer.

Media UE-24 se situează la 87%, douăsprezece țări atingând niveluri de supraviețuire de peste 90%. Cipru a raportat cea mai mare rată de supraviețuire, de 99,2 %, urmat de Lituania (94,3 %) și Belgia (93,8 %).

Supraviețuirea cea mai scăzută a fost observată în Bulgaria, la 68,3 %, în timp ce Polonia, România și Slovacia au înregistrat estimări sub 80 %.

Supraviețuirea în urma cancerului de sân este, de asemenea, ridicată

Supraviețuirea pentru cancerul de sân este, de asemenea, relativ ridicată, media UE-24 fiind de 82%. Cipru se află în fruntea clasamentului, cu o rată de supraviețuire de 92,8 %, urmat îndeaproape de patru țări nordice, cu excepția Danemarcei.

Între cele mai mari cinci economii europene, diferența de supraviețuire este minimă, variind de la 85,2 % în Spania la 86,7 % în Franța

Lituania și România (74,8%) au înregistrat cel mai scăzut nivel de supraviețuire, ambele situându-se sub 75 %.

Supraviețuirea rămâne extrem de scăzută pentru cancerele pancreatice și hepatice

Supraviețuirea pentru cancerele pancreatice și hepatice în UE rămâne foarte scăzută în comparație cu multe alte cancere.

Pentru cancerul pancreatic, supraviețuirea a variat de la 5,5 % în Malta și 6% în România, la 13,7 % în Letonia, media UE-24 fiind de aproximativ 9 %. Regatul Unit a avut a șasea cea mai scăzută rată de supraviețuire, de 6,8 %.

Supraviețuirea în cazul cancerului de ficat a variat de la 4,2 % în Estonia, România 13,2%, la 20,7 % în Belgia, cu o medie de aproximativ 12 % în UE-24.

Din nou, Regatul Unit a raportat cea mai scăzută rată de supraviețuire pentru acest tip de cancer, de 13 %, în timp ce Italia s-a clasat pe locul al doilea, cu 20,3 %.

Supraviețuirea pentru cancerul de stomac este puțin peste unu din patru

Supraviețuirea în cazul cancerului de stomac este mai bună decât în cazul cancerului pancreatic și hepatic, dar rămâne relativ scăzută, la puțin peste unul din patru (27%) în UE-24.

Supraviețuirea a variat de la 16 % în Bulgaria, România 26%, la 37,5 % în Belgia. Cipru, Austria și Germania au raportat, de asemenea, estimări ale supraviețuirii de peste unu din trei.

În schimb, supraviețuirea a fost de 20 % sau mai mică în Danemarca și Croația. Regatul Unit s-a clasat pe locul cinci, cu o estimare a supraviețuirii de 20,7 %.

Rata de supraviețuire pentru cancerul ovarian este de patru din zece

Estimarea supraviețuirii pentru cancerul ovarian în UE-24 a fost în medie de 39,2 %.

Suedia a înregistrat cea mai mare rată de supraviețuire, de 46,5 %, urmată îndeaproape de Cipru, Letonia și Norvegia, unde estimările au depășit 45 %. În România supraviețuirea a fost de 37,2%, după Bulgaria (37,3).

La polul opus, Malta și Irlanda au raportat cele mai scăzute rate de supraviețuire, cu cifre sub o treime. Dintre primele cinci economii, Regatul Unit a avut cea mai scăzută estimare, de 36,2 %.

Supraviețuirea în cazul cancerului de piele (melanom) depășește 80

Supraviețuirea pentru cancerul de melanom a variat semnificativ, de la 60,7 % în Turcia la 93,6 % în Elveția, media UE-24 fiind de 83 %.

În plus față de Germania, Austria și Țările de Jos, toate țările nordice au raportat rate de supraviețuire mai ridicate, depășind 87%.

La limita inferioară, Bulgaria și Polonia au urmat Turcia, cu estimări ale supraviețuirii sub 70%, România situându-se puțin peste cu rate de supraviețuire de 71,3 %.

Supraviețuirea în cazul limfomului atinge 60%

Supraviețuirea pentru limfom, un tip de cancer al sângelui, a fost în medie de 61% în UE-24. România și Bulgaria au raportat cele mai scăzute estimări ale supraviețuirii, sub 45 % – România fiind pe ultimul loc cu 40.4% după Bulgaria, 43,5% – în timp ce Elveția, Letonia și Islanda au înregistrat cele mai ridicate, depășind 71 %.

De ce variază supraviețuirea în funcție de tipurile de cancer?

„Sunt boli foarte diferite”, a declarat Michel Coleman, profesor de epidemiologie la facultatea de igienă și boli tropicale din Londra, într-un interviu acordat Euronews Health.

„În funcție de locul în care apare cancerul și de tipul de organ care se află în apropiere, ele sunt mai mult sau mai puțin letale în funcție de tipul de celulă, de compoziția genetică și de organele care se află în apropiere”, a adăugat el.

De exemplu, o tumoră care apare în creier are mai multe șanse de a ucide decât una care apare în picior.

Cu toate acestea, diferența de supraviețuire nu se datorează exclusiv diferențelor dintre boli. Alți factori includ variații în disponibilitatea și avansarea tratamentelor, precum și stadiul în care este diagnosticat cancerul, a explicat prof. Coleman.

„Dacă un cancer este foarte timpuriu și localizat, este logic că supraviețuirea va fi mai bună cu un anumit tratament decât dacă acesta este foarte avansat și răspândit atunci când este diagnosticat”, a spus el.

De ce variază semnificativ supraviețuirea la cancer între țările din UE

În ceea ce privește diferențele în estimările privind supraviețuirea între țări, prof. Coleman a oferit două explicații principale.

În primul rând, acestea se referă la diferențele în această vârstă de diagnosticare, care sunt influențe uriașe asupra probabilității de supraviețuire. Stadiul variază foarte mult între țări pentru orice tip de cancer.

În al doilea rând, disponibilitatea și accesul la diferite tratamente care sunt mai mult sau mai puțin eficiente variază, de asemenea, între țări

„De exemplu, radioterapia, care este utilizată sau semnificativă ca tratament potențial curativ pentru aproape jumătate din totalul cancerelor, este mult mai larg disponibilă în țările mai bogate din Europa de Vest și de Nord decât în țările mai puțin avansate din Europa de Est și, în unele cazuri, din Europa de Sud”, a declarat el.

Allemani, cercetător coprincipal la Concord, a subliniat rolul critic al disponibilității tratamentului, menționând că, deși diagnosticul precoce este esențial, acesta este insuficient fără acces la un tratament eficient. Ea a subliniat, de asemenea, importanța înregistrării cancerului în Europa, avertizând că multe registre, în special în Europa de Est, sunt în prezent amenințate.

Articolul Țările din Europa cu cele mai ridicate rate de supraviețuire în cancer. Ce indică datele pentru România apare prima dată în 360medical.ro.