STUDIU: Dieta care ajută supraviețuitorii cancerului să trăiască mai mult

Dieta mediteraneană ar putea contribui semnificativ la prelungirea vieții supraviețuitorilor cancerului, conform unui nou studiu desfășurat pe o perioadă de 13 ani. Cercetătorii au descoperit că acest tip de alimentație, pe bază de pește, ulei de măsline și legume, susține longevitatea și reduce riscul de mortalitate cardiovasculară la pacienții oncologici.

Cercetarea, publicată în JACC CardioOncology, a scos la iveală că stilul de alimentație mediteranean influențează mecanismele moleculare pe care le au în comun multe boli cronice, inclusiv cancerul și afecțiunile cardiovasculare, îmbunătățind astfel starea generală de sănătate a supraviețuitorilor cancerului.

Dieta mediteraneană presupune un aport crescut de fructe, legume, ulei de măsline extra-virgin și alte alimente sănătoase de origine vegetală, împreună cu consumul moderat de pește și fructe de mare. În acest tip de dietă, carnea, produsele lactate și alimentele procesate sunt permise în cantități limitate.

Dieta mediteraneană a crescut speranța de viață a supraviețuitorilor cancerului

Deși numeroasestudii au documentat beneficiile dietei mediteraneene în prevenirea cancerului, puține cercetări s-au concentrat pe impactul acesteia asupra mortalității în rândul adulților diagnosticați cu cancer. Pentru a acoperi această arie, cercetătorii italieni au investigat legătura dintre dieta mediteraneană și prevalența mortalității în rândul participanților la studiul Moli-sani, cu istoric de cancer.

Rezultatele au scos la iveală că cei care au urmat dieta mediteraneană aveau o speranță de viață mai mare și un risc redus de deces cauzat de boli cardiovasculare. În cadrul studiului, cei 804 participanți au fost monitorizați aproape 13 ani. În tot acest timp au fost înregistrate 248 de decese, dintre care aproximativ 56% au fost cauzate de cancer și 24% de evenimente cardiovasculare.

Dieta mediteraneană, datorită conținutul său bogat în antioxidanți, contribuie la reducerea stresului oxidativ și a inflamației în organism, factori cheie în dezvoltarea și progresia cancerului și a bolilor cardiovasculare. De asemenea, acest tip de alimentație este recunoscut pentru capacitatea sa de a îmbunătăți sănătatea metabolică și de a reduce riscul de boli cronice, inclusiv diabetul și hipertensiunea arterială.

Alimente sănătoase versus dăunătoare

Un aspect important al studiului este ipoteza „terenului comun”, conform căreia diverse boli cronice, cum ar fi cancerul și bolile de inimă, ar putea avea la bază aceleași mecanisme moleculare. Conform acestei teorii, dieta mediteraneană poate influența mecanismele comune ale bolilor, oferind beneficii, atât pentru sănătatea inimii, cât și pentru prevenirea și gestionarea cancerului.

Studiul s-a bazat pe chestionare de frecvență alimentară, prin care participanții și-au auto-raportat obiceiurile alimentare din ultimele 12 luni. Cercetătorii au evaluat aderența la dieta mediteraneană folosind un scor specific, clasificând-o în trei categorii: slabă (0–3), medie (4–5) și ridicată (6–9) pe o scală de 9 puncte. Componentele benefice ale dietei au inclus legumele, leguminoasele, fructele și nucile, cerealele și peștele, în timp ce carnea și produsele lactate au fost considerate dăunătoare. Au fost luate în considerare și elemente precum consumul zilnic de alcool și raportul dintre grăsimile mononesaturate și cele saturate din dietă.

Rata mortalității a fost monitorizată folosind registre locale de deces și confirmată cu certificate de deces care menționau bolile cardiovasculare și cancerul ca principale cauze, în cadrul Studiului Moli-sani.

Rezultatele au fost ajustate în funcție de vârstă, sex, aport caloric și alți factori, fiind analizate cu ajutorul unor modele de risc pentru a stabili legătura dintre aderența la dieta mediteraneană și riscul de deces.

Aderența crescută la dietă a scăzut riscul de deces

Studiul a scos la iveală că participanții care au urmat dieta de tip mediteranean mai strict erau, în general, mai activi din punct de vedere fizic și aveau un statut socio-economic mai crescut decât cei cu scoruri scăzute în ceea ce privește aderența la dietă. Analiza finală a ținut cont de aceste disparități.

Pacienții cu cancer sunt considerați o populație cu risc cardiovascular crescut din cauza factorilor modificabili comuni și a mecanismelor moleculare ale bolii. Studiul a arătat că dieta mediteraneană poate reduce semnificativ acest pericol: o aderență mai mare la acest stil alimentar este asociată cu o scădere cu 32% a probabilității de deces din orice cauză și cu o reducere de 58% a mortalității cardiovasculare.

Analiza suplimentară a arătat că, pentru fiecare creștere cu două puncte a scorului de aderență la dieta mediteraneană, riscul de deces din orice cauză a scăzut cu 16%, iar cel din cauza problemelor cardiovasculare a fost redus cu 31%.

Surprinzător însă, nu a existat nicio legătură între aderența la dieta de tip mediteranean și riscul de deces prin cancer. Potrivit autorilor studiului, acest rezultat ar putea fi explicat prin diversitatea tipurilor de cancer incluse în cercetare și de complexitatea evoluției și recidivei bolii.

Cu toate acestea, impactul pozitiv al dietei mediteraneene asupra sănătății cardiovasculare și asupra riscului de mortalitate generală este bine documentat. Numeroase studii au arătat că acest tip de alimentație poate ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare, inclusiv a atacului de cord și a accidentului vascular cerebral.

Limitările studiului

Kiran Campbell, nutriționist american specializat în sănătatea inimii, a precizat, pentru Medical News Today că, deși rezultatele studiului sunt impresionante, există limitări care ar trebui luate în considerare.

Acestea includ natura observațională a studiului care nu poate dovedi cauzalitatea, aporturile dietetice auto-raportate ce pot include erori și imperfecțiunile scorului de aderență la dieta mediteraneană care a categorisit în mod amplu grupurile de alimente.

Campbell a subliniat că aceste aspecte nu reduc importanța descoperirilor, dar evidențiază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine efectele dietei mediteraneene asupra supraviețuitorilor cancerului. De asemenea, nutriționistul a precizat că recomandările dietetice nu sunt aplicabile în mod universal și că pacienții cu cancer ar trebui să solicite sfaturi nutriționale personalizate de la specialiști în domeniu, precum oncologi și nutriționiști cu experiență în cancer.

Alexandra Filingeri, dietician și doctor în nutriție clinică, a menționat, potrivit aceleiași surse că, deși o alimentație de tip mediteranean poate fi benefică, dieta personalizată este esențială pentru această categorie de pacienți. Specialista a menționat că nu există un plan alimentar specific pentru pacienții cu diagnostice de cancer și că cele mai bune practici includ satisfacerea nevoilor energetice specifice ale pacientului în timp ce oferă o varietate echilibrată de nutrienți. Filingeri a concluzionat că, dincolo de nutriția esențială, recomandările dietetice personalizate care iau în considerare preferințele pacientului, contextul cultural și statutul socio-economic sunt extrem de importante pentru rezultate optime.

Cercetările au arătat, de asemenea că anumite alimente pot predispune la cancer. Numeroase tipuri de carne, inclusiv cea roșie, alimentele prăjite și alcoolul, au fost asociate cu un risc crescut de neoplasme.

Se pregătesc studii mai detaliate

Chiara Tonelli, cercetătoare în cadrul studiului, a explicat că dieta mediteraneană pune un accent deosebit pe alimente sănătoase precum fructele, proteinele sănătoase și uleiul de măsline, menționând că sursele de antioxidanți joacă un rol important în creșterea longevității. Specialista a mai spus că echipa de cercetători dorește să investigheze mai detaliat alimentele specifice din cadrul dietei mediteraneene pentru a obține informații suplimentare.

Maria Benedetta Donati, o altă cercetătoare implicată în studiu, a explicat că diferitele boli cronice, cum ar fi tumorile și bolile de inimă, au aceleași mecanisme moleculare, cunoscute în literatura medicală ca „teren comun”. Potrivit acestei teorii, cele două grupuri de tulburări au o bază comună, iar dieta mediteraneană poate influența pozitiv aceste mecanisme.

Alimentele recomandate în dieta mediteraneană

Dieta mediteraneană variază în funcție de regiune, dar principiul de bază rămâne utilizarea alimentelor proaspete și integrale. Iată o selecție extinsă de alimente care formează baza acestei diete, în funcție de zonă:

  • Legume și zarzavaturi: roșii, ardei, vinete, broccoli, kale, castraveți, dovlecei, ceapă, usturoi, morcovi și alte rădăcinoase, fasole verde, varză, conopidă, ridichi, dovleac, salată verde, spanac și toate ierburile comestibile;
  • Fructe: mere, banane, pere, pepene, căpșuni, mure, afine, zmeură, prune, caise, piersici, cireșe, vișine, struguri, smochine și citrice;
  • Fructe oleaginoase și semințe: nuci, migdale, fistic, alune, semințe de dovleac, floarea-soarelui, in și susan;
  • Leguminoase: fasole, năut, linte, mazăre;
  • Tuberculi: cartofi, napi și cartofi dulci;
  • Cereale integrale: grâu, grâu dur, orz, ovăz, orez, paste integrale, cuscus și bulghur;
  • Pește și fructe de mare: somon, sardine, ton, cod, păstrăv, scoici, midii, creveți și raci;
  • Carne: pui, curcan și rață;
  • Ouă;
  • Lactate: iaurt, iaurt grecesc, brânză proaspătă de vaci și ricotta;
  • Ierburi aromatice și condimente: pătrunjel, busuioc, oregano, rozmarin, salvie, capere, ardei iute, piper, scorțișoară și cuișoare;
  • Grăsimi: ulei de măsline extravirgin, măsline, avocado și uleiuri vegetale extrase prin presare la rece.

În plus, orice alt aliment vegetal proaspăt este binevenit, chiar dacă nu este neapărat specific regiunii mediteraneene.

Sursă foto: Dreamstime