Președintele Nicușor Dan nu susține creșterea salariului minim: „Mărirea poate să scoată o grămada de firme de pe piață”
Președintele Nicușor Dan a transmis la summit-ul „Dialog pentru dezvoltare”, organizat de Confederația Patronală Concordia, că nu susține creșterea salariului minim, deoarece mărirea ar putea să scoată o grămadă de firme de pe piață.
„Ne-ar plăcea ca salariul minim să fie mare. Tot timpul e o chestiune de echilibru, despre ce-și poate permite economia. Mărirea salariului poate să scoată o grămadă de firme de pe piață”, a transmis Nicușor Dan.
Nicușor Dan recunoaște că nu are un plan economic pentru România
„De exemplu, Cadrul Financiar Multianual – va fi 2028-2034, este o negociere în cadrul Uniunii Europene, care se va finaliza la sfârșitul anului viitor și asta va da o direcție de dezvoltare a economiei europene și a economiei românești. Care sunt direcțiile pe care noi, în negocierea cu Comisia, vrem să le dezvoltăm în România? Vrem punctul dumneavoastră de vedere în această negociere.
Bugetul național – care sunt zonele economice pe care vrem să le stimulăm? Avem o analiză a schemelor de ajutor de stat, ce a reușit, ce a eșuat, avem o perspectivă pe următorii ani? Eu nu am, dar dumneavoastră și specialiștii pe care noi să-i plătim, dumneavoastră să-i plătiți, pot să o aibă, astfel încât dezbaterea pe bugetul pe 2026 să aibă o puternică componentă cu privire la economia națională.
La fel, putem să vorbim de procesul legislativ. Sunt chestiuni care vizează mediul economic, sunt chestiuni care vizează educația. Cum facem ca școala și ce produce școala să fie în acord cu ce așteptați dumneavoastră în piață, ca forță de muncă?
Teoretic, dumneavoastră ar trebui să trimiteți către Guvern niște principii, iar acolo niște specialiști să elaboreze aceste principii și să le transforme în acte legislative, diverse normative. Această teorie nu funcționează, pentru că nu există capacitatea administrativă de a transforma niște idei care sunt corecte în niște principii. În momentul ăsta. Noi vrem să facem un stat care, într-un termen rezonabil, să poată să facă asta.
Dar, în momentul acesta, nu există această capacitate administrativă, să o spunem foarte clar. Și atunci, vă rog, în această perioadă de tranziție, să faceți ceea ce în mod normal nu ar trebui să faceți dumneavoastră și ar trebui să facă administrația, să veniți cu propunerile gata făcute pentru a fi implementate.
Un cuvânt de asemenea foarte important – avem un deficit comercial. Pentru a corecta acest deficit comercial, trebuie să lucrăm împreună – statul cu mediul privat – și, pentru asta, trebuie să folosim aparatul nostru diplomatic, așa cum toată lumea o face, pentru a stimula exporturile din România și pentru a găsi, pentru a stimula parteneriatele potrivite care să ajute economia noastră. Din nou, există disponibilitate, dar în momentul acesta nu prea există proiect.
În mod normal, un aparat de stat ar primi niște idei, niște impulsuri, ar corecta date din mediul privat și ar fi în stare să dezvolte o strategie de diplomație comercială. Nu există acest aparat de stat în momentul acesta. Vă rugăm, acolo unde se poate, să-l supliniți, și statul să poată să se plieze pe niște politici pe care le definiți.
Ultimul lucru pe care vreau să-l spun, suntem într-un context în care securitatea devine importantă. Asta înseamnă că, din păcate, trebuie să investim în apărare. De principiu, e mai bine să plătești profesori decât oameni care fac mitraliere, dar ăsta este contextul, și acest context oferă oportunității economiei românești, care au avut o tradiție, care are încă niște oameni, niște meseriași, care știu să facă lucruri. Și, în cadrul industriei de apărare, există zone noi, care pot fi abordate și dintr-o perspectivă de tehnologie clasică, care pot fi abordate și dintr-o perspectivă de automotive. Astea sunt niște avantaje competitive pe care vă invit să reflectați, pentru că este o oportunitate pentru economia noastră”.
