Accesul la internet în Iran, oprit în continuare. Organizație pentru drepturile omului: Peste 2.400 de protestatari au fost uciși

Peste 2.400 de protestatari au fost uciși în Iran în urma represiunii violente declanșate de autorități împotriva manifestațiilor de stradă începute pe 28 decembrie.
Arestările în masă, riscul execuțiilor, blocajul informațional și reacțiile internaționale cresc presiunea asupra regimului de la Teheran.
Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), organizație americană de monitorizare a drepturilor omului, bilanțul total al victimelor a ajuns la 2.571 de morți.
Dintre aceștia, 2.403 sunt protestatari, 147 – persoane afiliate guvernului, 12 – copii și nouă trecători. HRANA a mai confirmat 18.434 de arestări, 97 de cazuri de confesiuni forțate difuzate public și 1.134 de persoane rănite grav.
Organizația avertizează că aceste cifre ar putea fi subestimate, în condițiile în care autoritățile au impus un blocaj aproape total al internetului și au limitat dur accesul presei.
În plus, autoritățile iraniene continuă să blocheze accesul la internet, spune organismul de supraveghere cibernetică NetBlocks, miercuri la prânz.
„Metricile arată că Iranul rămâne offline, în timp ce țara se trezește într-o altă zi de întuneric digital”, se arată într-o postare din 14 ianuarie.
Întreruperea masivă a internetului a fost impusă de autorități încă de joi seara, pe 8 ianuarie. Potrivit companiei Cloudflare, care monitorizează traficul global de internet, nivelul conexiunilor din Iran a rămas „la o fracțiune de procent din nivelurile anterioare”.
De asemenea, NetBlocks a avertizat că, deși pot fi inițiate din Iran unele apeluri telefonice internaționale, „nu există o modalitate sigură de comunicare, iar populația rămâne izolată de restul lumii”.
În acest context, serviciul de internet prin satelit Starlink a devenit una dintre puținele legături ale Iranului cu exteriorul. După o discuție între Donald Trump și Elon Musk, activiștii au confirmat că Starlink oferă acces gratuit la internet în Iran.
Starlink a fost, în ultimele zile, singura modalitate prin care unii iranieni au reușit să transmită informații în afara țării, în ciuda problemelor de semnal și a dificultăților logistice.
Recunoaștere oficială limitatăPentru prima dată de la începutul protestelor, guvernul iranian a admis amploarea victimelor umane. Un oficial iranian a declarat pe 13 ianuarie pentru agenția de știri Reuters că aproximativ 2.000 de persoane au fost ucise, o cifră apropiată, însă inferioară celor publicate de organizațiile independente.
Dovezi suplimentare privind amploarea represiunii au apărut sub forma unor imagini din morga de la Teheran, care arată numărul mare de cadavre și susțin afirmațiile privind utilizarea forței letale împotriva civililor.
Medicii din Iran au descris un sistem medical aflat sub o presiune extremă. Secțiile de urgență și spitalele au fost copleșite de protestatari răniți, mulți dintre ei împușcați.
Un oftalmolog din Teheran a documentat peste 400 de leziuni oculare provocate de gloanțe într-un singur spital, un indiciu al folosirii armelor de foc împotriva demonstranților.
Amenințarea cu execuții și reacția lui Donald TrumpSituația s-a tensionat și mai mult după apariția informațiilor potrivit cărora unii dintre protestatarii reținuți ar putea fi executați.
Organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția asupra unor cazuri punctuale.
Unul dintre ele este cel al lui Erfan Soltani, un tânăr de 26 de ani arestat în orașul Karaj, care, potrivit grupului kurd Hengaw, urmează să fie executat. Autoritățile ar fi informat familia că sentința este definitivă.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat public Iranul că va reacționa dur în cazul începerii execuțiilor.
„Dacă fac așa ceva, vom lua măsuri foarte puternice”, a declarat Trump într-un interviu acordat CBS, pe 13 ianuarie. El a precizat că nu a primit confirmări oficiale privind execuțiile prin spânzurare.
Întrebat care este obiectivul său final în Iran, Trump a răspuns: „Obiectivul final este să câștig. Îmi place să câștig”, făcând trimitere la eliminarea liderului ISIS Abu Bakr al-Baghdadi, la presiunile asupra Venezuelei și la loviturile asupra instalațiilor nucleare iraniene.
„Nu vrem să vedem ce se întâmplă în Iran. Dacă vor proteste, asta e una. Dar când încep să ucidă mii de oameni și acum vorbiți de spânzurări – vom vedea cum se termină pentru ei”, a mai spus liderul de la Casa Albă.
Presiune diplomatică și reacții internaționaleReprimarea protestelor din Iran a generat manifestații de solidaritate la nivel mondial, în orașe precum Paris, Londra, Berlin, Milano sau Zurich.
O manifestație de susținere cu protestatarii din Iran a avut loc miercuri și în fața Ambasadei Statelor Unite de la București. Zeci de iranieni stabiliți în România i-au cerut președintelui Donald Trump să intervină pentru a pune capăt terorii și uciderilor în masă din țară, relatează TVR Info. Totodată, un protest a avut loc în weekend și la Ambasada Iranului la București.
În plan diplomatic, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia au convocat ambasadorii iranieni.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „numărul tot mai mare de victime din Iran este îngrozitor”.
În schimb, Rusia a condamnat ceea ce a numit „interferență externă subversivă” și a avertizat că orice acțiune militară americană ar avea „consecințe dezastruoase” pentru Orientul Mijlociu și securitatea internațională.
În timp ce organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre o criză majoră, autoritățile iraniene insistă că au recâștigat controlul asupra țării.
Presa de stat afirmă că zeci de membri ai forțelor de securitate au fost uciși, iar funeraliile acestora s-au transformat în mitinguri pro-guvernamentale.
La Teheran, autoritățile au anunțat organizarea unei ceremonii funerare de amploare pentru „martirii” recentelor confruntări.
Reuters: Unor angajați ai bazei militare americane din Qatar li s-a recomandat să pleceCitand trei diplomați, Reuters relatează miercuri că anumitor angajați ai bazei militare americane din Qatar li s-a recomandat să plece.
„Unora dintre angajați li s-a recomandat să părăsească baza aeriană Al-Udeid, o bază militară americană din Qatar, miercuri seara”, a spus unul dintre oficiali, sub protecția anonimatului.
Ambasada SUA la Doha nu a comentat informația.
Al-Udeid, care a fost atacată de Iran în iunie 2025, este cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu și găzduiește aproximativ 10.000 de soldați. Anterior, unii soldați părăsiseră bazele americane din Orientul Mijlociu înainte ca Statele Unite să lanseze atacuri aeriene asupra Iranului în timpul războiului de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie anul trecut.
Oficialii din Republica Islamică au amenințat că vor considera bazele și interesele americane din regiune ca ținte legitime de atac dacă președintele american Donald Trump va lua măsuri militare în sprijinul protestatarilor.
MAE român: În aceste zile, oameni curajoși își riscă viața și libertatea pentru un viitor mai bun în țara lor
Ministrul român al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a convocat miercuri o ședință de coordonare, alături de echipa Ministerului Afacerilor Externe, cu ambasadoarea României în Iran, Mirela Grecu, și cu șefii misiunilor noastre diplomatice din Orientul Mijlociu.
„În aceste zile, oameni curajoși își riscă viața și libertatea pentru un viitor mai bun în țara lor. Ne alăturăm condamnărilor ferme ale actelor de violență și de represiune împotriva lor. Libertatea de a protesta pașnic, libertatea de asociere și libertatea de a putea comunica sunt încălcate. Știm din proprie experiență ce înseamnă aceste drepturi în istoria unei țări”, spune Oana Țoiu într-o postare făcută miercuri seară pe pagina sa de Facebook.
În discuția cu diplomații români din regiune, „prioritatea a fost să ne asigurăm că sunt pregătiți pentru orice scenariu posibil, în condițiile tensiunilor actuale”, spune Țoiu.
„Am analizat în detaliu evoluțiile recente și am calibrat, împreună cu ambasadorii noștri, variantele de acțiune diplomatică pentru diverse scenarii posibile și coordonarea acțiunilor diplomatice. Am discutat și despre viitoarea reuniune a Consiliului Miniștrilor de Externe UE, care va avea loc la sfârșitul acestei luni. Situația din Iran și regimul sancțiunilor vor reprezenta un punct important pe agenda de lucru.”
La București, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat aceste îngrijorări însărcinatului cu afaceri al Iranului.
Articol redactat cu informații publicate deRFE/RL, BBC, Reuters, AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.