Paradisul bugetar de la CJ Ilfov, demascat de Curtea de Conturi. Armata de șefi cu salarii majorate ilegal în plină austeritate

Într-un context politici tensionat, când conducerea PNL a Consiliului Județean Ilfov este implicată direct în lupta politică din sânul coaliției de guvernare, un raport recent al Curții de Conturi, o instituție ce are în conducere mai mulți foști lideri PSD, scoate la iveală o informație șocantă. În anul 2024, conducerea CJ Ilfov și-a mărit nelegal salariile, situație de care au beneficiat și unii angajați, deci nu doar demnitarii publici, care au ajuns astfel la salarii mai mari decât vicepreședintele UAT-ului.

Salarii majorate nelegal pentru șefii CJ Ilfov

Informațiile privind salariile majorate nelegal pentru conducerea CJ Ilfov apar într-o singură propoziție, într-un raport de audit financiar realizat de Curtea de Conturi a României și publicat la începutul acestei săptămâni. Documentul spune clar că beneficiarii acestei majorări au fost cei din „funcții de demnitate publică”, ceea ce înseamnă președintele și vicepreședinții CJ Ilfov.

„Efectuarea de cheltuieli de personal nelegale în anul 2024, estimate la suma de 156.878 lei pentru eșantionul selectat, cauzate de creșterea eronată a indemnizațiilor funcțiilor de demnitate publică, precum și de plata nejustificată a veniturilor salariale în cazul unor angajați, peste nivelul indemnizației vicepreședintelui UAТJ”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Practic, auditorii au descoperit că în 2024 conducătorilor UATJ-ului li s-au calculat și plătit indemnizații mai mari decât permitea legea. O altă informație crucială din cele trei rânduri care apar pe această temă în raportul Curții de Conturi este că la CJ Ilfov a fost încălcată o altă regulă de bază în administrație: salariul de bază al oricărui angajat nu are voie să depășească indemnizația vicepreședintelui instituției. Practic, la CJ Ilfov, unii angajați au primit salarii sau sporuri prin care au depășit astfel acest plafon maxim legal, ceea ce este strict interzis.

Deficitul real, mult mai mare

Un alt aspect important care reiese din raportul Curții de Conturi vizează prejudiciul creat la CJ Ilfov. Documentul indică suma de 156.000 lei, adică circa 30.000 de euro, însă această sumă este doar vârful icebergului. Asta pentru că auditorii Curții nu au verificat toate dosarele, ci aplică o formulă statistică și verifică un eșantion din aceste dosare. Asta spune că, cel mai probabil, prejudiciul la nivelul instituției este în realitate mult mai mare.

În astfel de cazuri, autoritatea de audit emite o dispoziție obligatorie pentru CJ Ilfov să verifice toate cheltuielile de personal din acel an, să calculeze prejudiciul total efectiv și să recupereze toți banii încasați de angajații și șefii care au beneficiat de indemnizații peste limita legală.

Armata de șefi de la CJ Ilfov

La Consiliul Județean Ilfov nu vorbim doar de salarii majorate peste limita legală, dar și de o schemă de personal stufoasă. Concret, CJ Ilfov are în total 414 posturi, în care sunt incluse 3 funcții de demnitate publică (președintele și cei doi vicepreședinți), alte 38 de funcții publice de conducere, alături de 179 de funcții publice de execuție,plus alți 194 de angajați pe bază de contract de muncă, dintre care 13 sunt posturi de conducere.

Practic, vorbim de 51 de șefi dintr-un total de 414 salariați, adică un șef la 7 angajați. Mai mult, procentul posturilor de conducere, de 12,3%, este mult peste pragul de 8% impus prin Legea austerității 296/2023, prin care Guvernul Ciolacu a încercat la vremea respectivă să țină sub control cheltuielile statului.

„Numărul total al funcțiilor publice de conducere din cadrul autorităţii sau instituţiei publice, (…) conform statelor de organizare aprobate, în condiţiile legii, este de maximum 8% din numărul total al posturilor aprobate la nivel de ordonator principal de credite”, se arată la art. XXII din legea pe care premierul Marcel Ciolacu și-a asumat responsabilitatea în toamna anului 2023, promițând atunci că astfel va reduce „șefimea” bugetară.

Vorbim de un aparat administrativ mai stufos decât în județul Cluj, care are un aparat cu doar 322 de posturi. Practic, Ilfovul, care are o suprafață mult mai redusă, fără spitalele regionale ale Clujului, are cu aproape 100 de angajați mai mult. În plus, Clujul a avut de gestionat un buget cu 600 de milioane de lei mai mare.

Bihorul, aparat administrativ de patru ori mai mic

O comparație mult mai șocantă poate fi făcută cu Bihorul, județul condus de premierul Ilie Bolojan în cea mai mare parte a anului 2024. La Bihor numărul de posturi stabilit în 2024 a fost de doar 99, adică de patru ori mai puțin ca la Ilfov.

Acest lucru se observă și în cheltuielile administrative. Astfel, în 2024, salariile de bază ale angajaților CJ Ilfov s-au ridicat la suma de 45 milioane lei, angajați ce au beneficiat de sporul pentru condiții de muncă, adică alte 3,5 milioane lei. La CJ Bihor salariile de bază au fost doar 12,3 milioane lei. Aici nu s-au plătit sporuri pentru condiții grele de muncă. Practic, cheltuielile cu personalul au fost și ele de peste patru ori mai mici.

Mai mult, după cum se poate observa, în 2024 CJ Bihor a avut venituri cu peste 300 de milioane lei mai mari decât Ilfovul.