Terenul pe care s-a ridicat spitalul construit de „Dăruiește viață”, revendicat în instanță. Asociația condusă de Oana Gheorghiu a spus că proiectul este în pericol

Oana Gheorghiu, co-fondatoare şi co-preşedintă a Asociaţiei „Dăruieşte Viaţă”, a fost numită în funcția de vicepremier la finalul lunii octombrie. În ultimii ani, Gheorghiu a coordonat atragerea a aproximativ 100 de milioane de euro din donaţii şi sponsorizări private. Cea mai importantă realizare este construirea Spitalului pentru copii cu cancer şi alte boli grave, ridicat de la zero la Spitalul Marie Curie, care are o suprafață de 12.000 metri pătrați, 9 niveluri și peste 140 de paturi, investiția în acest spital fiind de 53 milioane de euro.

Pentru exproprierea terenului nu au fost achitate despăgubiri

Din aprilie 2024, în spital sunt tratați copii cu vârste între 0 și 18 ani, relocați de pe secțiile de oncologie, neurochirurgie, chirurgie și ATI din actualul Spital Marie Curie. Blocul operator cu 5 săli de operație este, de asemenea, complet funcțional. Anul trecut, Asociația „Dăruiește Viață” a demarat demersurile pentru pregătirea fazei de construcție pentru extinderea și modernizarea Spitalului Marie Curie cu o a doua clădire, iar ulterior cu dezvoltarea primului Campus Medical Pediatric din România.

Numele Asociației „Dăruiește Viață” și al Spitalului Marie Curie apar ca intervenienți într-un dosar al cărui obiect este „fond funciar”, înregistrat pe 26 iunie 2017 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Reclamant figurează o persoană fizică, T.E., care a moștenit terenul din sectorul 4 pe care se află Spitalul Marie Curie și spitalul construit de Dăruiește Viață. Pârâți în dosar figurează Primăria Sectorului 4, Primăria Capitalei, Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietatea privată asupra terenurilor. Reclamanta din dosar a moștenit terenul din sectorul 4 cu suprafața de 2.553 mp. Prin decretul nr.134/02.04.1979, terenul a fost preluat de statul român în vederea construirii unui spital, cu suprafaţa de 2.338 mp, iar autoarei reclamantei nu i-au fost achitate despăgubiri pentru expropriere terenului proprietatea sa.

Tribunalul a constatat că reclamanta este, în urma transmiterilor succesorale succesive, moştenitoarea fostei proprietare, ceea ce determină în persoana acesteia incidenţa art. 4 alin. 2 din Legea 10/2001. De asemenea, probatoriul administrat relevă faptul că preluarea imobilului ce a aparţinut autoarei reclamantei a avut caracter abuziv, întrucât exproprierea nu a fost făcută cu plata vreunei despăgubiri. Instanța a arătat că articolul 7 alin.1 din Legea nr.10/2001 dă prevalenţă principiului restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv, iar art. 11 alin. 3 şi 4 stipulează că se impune restituirea prin echivalent atunci când lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcţional întregul teren, cum este situaţia de faţă. Instanţa a reţinut că terenul preluat prin expropriere avea o suprafaţă reală de 2.349 mp, puţin diferită de cea menţionată în actul de expropriere, diferenţa explicându-se prin precaritatea măsurătorilor în teren, folosirea pentru reconstituire a unor planuri topografice care au suferit modificări în timp.

Din această suprafaţă, cea de 2.054 mp se suprapune cu imobilul ce aparţine Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Marie Curie, suprafaţa de 43 mp se suprapune peste imobilul care este proprietate particulară, iar suprafaţa de 253 mp este parcare amenajată înspre Drumul Gazarului, suprafaţa de 249,63 mp (care corespunde în marja de eroare permisă parcării amenajate menţionate supra) este necadastrată. Instanța a arătat că măsura reparatorie cuvenită reclamantei este cea prevăzută de art. 21 alin. 6 din Legea nr.165/2013, anume compensarea prin puncte, suprafaţa de teren notificată neputând face nici măcar în parte, obiectul restituirii în natură. Configuraţia în plan a clădirilor ce deservesc Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Marie Curie din acelaşi perimetru, precum şi clădirile administrative, face imposibilă restituirea în natură a suprafeţei pe care s-ar afla clădirea dezafectată identificată prin raportul de expertiză topografică în perimetrul afectat spitalului.

Tribunalul a respins restituirea în natură a terenului

Totodată, instanţa a specificat că nu poate face abstracţie de necesitatea asigurării funcţionalităţii unităţii medicale de urgenţă şi de imperativul asigurării unui flux firesc pentru îndeplinirea acestei funcţionalităţi, neputându-se interveni în eventualele protocoale de intervenţie medicală (acces al autovehiculelor de transport copii – ambulanţă sau chiar acces pietonal al cadrelor medicale dintr-o clădire în alta). În considerarea aceloraşi argumente, nici porţiunea de teren de 253 mp, care deserveşte spitalul ca parcare şi care poate asigura un eventual acces suplimentar în spital nu poate fi restituită în natură. Pe 21 martie 2019, Tribunalul a admis în parte cererea de chemare în judecată şi a obligat pe pârâtul Municipiul Bucureşti la emiterea în favoarea reclamantei o dispoziţie motivată cu propunere de acordare de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul – teren în suprafaţă totală de 2349 mp situat în sector 4, respingând ca neîntemeiată cererea de restituire în natură a terenului.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Municipiul Bucureşti şi reclamanta, cererile de apel fiind înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Prin apelul formulat, apelanta reclamantă a solicitat schimbarea hotărârii apelate, în sensul admiterii cererii de restituire în natură a imobilului în suprafață de 2.349 mp, situat în București, Sector 4, Ia intersecția străzilor Salinei și Drumul Găzarului. Reclamanta a arătat că din raportul de expertiză întocmit de expert reiese fără putință de tăgadă că doar o porțiune mică din imobilul solicitat spre restituire în natură este ocupată de construcții și că, în plus, construcția prezentă pe acea porțiune este din zidărie dezafectată. Ea a menționat că din probele administrate este de netăgăduit faptul că acea construcție de zidărie dezafectată menționată în raportul de expertiză este, cea prezentată în Extrasul de Carte funciară al imobilului. Această clădire ocupă la momentul întocmirii raportului doar o suprafață de 322 mp din totalul de 2.054 mp despre care expertul a constatat că se suprapune peste imobilul cu număr cadastral mai sus indicat.

Prin raportare la probatoriul administrat în cauză și redat mai sus, reclamanta a specificat că prima instanță ar fi trebuit cel puțin să constate faptul că, în realitate, situația părții de 2.052 mp din terenul expropriat (asupra căruia Spitalul de Copii Marie Curie deține un drept de folosință) intră sub incidența prevederilor art.11 alin.(3) din Legea nr.10/2001, fiind posibilă restituirea în natură pentru partea de teren rămasă liberă și neocupată de construcții noi autorizate/servituţi legale ori alte amenajări de utilitate publică. Astfel, prin dispoziția nr.12372/21.12.2009, Primarul Municipiului București a dispus restituirea în natură a terenului învecinat cu terenul apelantei, fără a mai fi elaborate considerații lipsite de concretețe referitoare la funcționalitatea spitalului. La data de 15.02.2021, Spitalul Clinic de Copii Marie Curie şi Asociaţia „Dăruieşte Viaţă” au formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul apelantului-pârât Municipiul Bucureşti, solicitând admiterea cererii de intervenţie şi respingerea apelului formulat de apelanta reclamantă, ca neîntemeiat. Un prim motiv pentru care Spitalul are interesul legitim să intervină în acest dosar în sprijinul Municipiului București este apărarea dreptului de administrare, asupra căruia, în ipoteza admiterii acțiunii reclamantei, planează riscul încetării.

Fără clădirea aflată pe teren, Centrul de oncologie pediatrică nu ar putea funcționa

Spitalul a arătat că este beneficiarul construirii de către Asociația Dăruiește Viață a clădirii auxiliare, construcție care este menită să deservească Centrul de oncologie pediatrică (având rolul principal de a găzdui centrala termică pentru încălzirea centrului) și care din perspectivă funcțională, face parte din Centrul de oncologie pediatrică – acest centru neputând funcționa în absența centralei termice. În acest sens, Spitalul a menționat că are interesul legitim ca terenul disputat să nu fie restituit în natură către reclamantă, pentru ca Centrul de oncologie pediatrică să poată funcționa (beneficiind de clădirea auxiliară). În absenţa clădirii auxiliare, eforturile Spitalului (dar şi ale Asociației) pentru modernizarea construcțiilor Spitalului şi asigurarea condițiilor optime pentru tratarea optimă a copiilor bolnavi de cancer vor fi fost făcute în zadar. S-a arătat că restituirea terenului disputat ar împiedica Asociația Dăruiește Viață din a-și îndeplini obiectivele asumate cu privire la construirea Centrului de oncologie pediatrică, obiective exclusiv ne-patrimoniale și realizate pentru interesul public.

Similar interesului Spitalului, Asociația Dăruiește Viață are interesul legitim de a finaliza construcția Clădirii auxiliare, având în vedere atât obiectivele sale nepatrimoniale și îndeplinirea scopului pentru care a fost înființată, calitatea sa de finanțator al proiectului de construire a Centrului de oncologie pediatrică (ce include, funcțional și Clădirea auxiliară), precum și obligațiile pe care Asociația Dăruiește Viață și le-a asumat față de Spital cu privire la ridicarea Clădirii auxiliare. Pentru scopul construirii Centrului de oncologie pediatrică, Asociația a obținut finanțare în urma campaniilor extinse de strângere de fonduri (din donații). Până la acest moment, investiția în Centrul de oncologie pediatrică este de aproximativ 30.000.000 euro. În ipoteza în care s-ar împiedica finalizarea Clădirii auxiliare, ar fi în mod grav afectată sau chiar împiedicată funcționarea Centrului de oncologie pediatrică, iar sumele de bani investite până acum s-ar irosi. Instanța a arătat că pe terenul în litigiu au fost identificate construcţii în curs de edificare, cu caracter definitiv, care deservesc Spitalul Clinic de Copii Marie Curie, respectiv 2 corpuri de clădire, corp A şi corp B, cu regim de înălţime S+P+Mz+6E pentru corpul A, cu o suprafaţă construită de 1.221,76 mp şi corp B, cu regim de înălţime P+Mz, cât şi anexe tehnice pentru gaze naturale şi anexe pentru depozitare deşeuri, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Expertul a precizat că cele 2 corpuri de clădire în curs de edificare urmează să ocupe întreg terenul, spaţiile dintre clădiri, rămase neconstruite fiind destinate bunei utilizări a acestora şi funcţiunii pentru care au fost gândite, adică un spital, motiv pentru care terenul rămas neconstruit este utilizat pentru buna funcţionare a clădirilor. Expertul a mai precizat că, din planurile anexă la autorizaţiile de construire rezultă prezenţa unor conducte şi canale subterane ce traversează suprafaţa de teren aflată în litigiu, precum şi existenţa a 8 rezervoare subterane pentru apă şi combustibil şi a unei platforme betonate pentru grup electrogen situate în prelungirea clădirii tehnice cu regim de înălţime 2S+P+E (către latura sudică). Prin urmare, Curtea a reţinut, pe baza probatoriului administrat în faţa primei instanţe, cât şi în apel, că atât la data formulării notificărilor cât şi în prezent, terenul în litigiu, situat în Bucureşti, sector 4, în suprafaţă de 2.054 mp nu este liber, fiind afectat de construcţii, precum şi de elemente de sistematizare – conducte şi canale subterane, rezervoare subterane pentru apă, platformă betonată. Curtea a respins, ca nefondate, apelurile formulate, decizie luată pe 27 aprilie 2023. Reclamanta a dat ulterior în judecată Primăria Sectorului 4, Asociația Dăruiește Viață și Spitalul Marie Curie, pentru anularea unui certificat de urbanism din 23 iunie 2021. Pe 26 mai 2025, Tribunalul București a constatat perimată cererea formulată.