TOȚI știau de necesitatea avizului CSM, dar Ilie Bolojan nu a ținut cont. Inclusiv instituții ale statului i-au atras atenția premierului, dar a făcut ce a vrut. Reforma pensiilor magistraților nu avea cum să treacă de CCR. Gândul publică documentele care îl incriminează direct pe Bolojan

Proiectul de lege privind reforma pensiilor magistratilor a stârnit vâlvă în coaliție și critici din parte întregii justiții și a mediului politic. În centrul controversei se află decizia premierului Ilie Bolojan de a merge înainte fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), obligatoriu conform legislației, deși actorii implicați au fost averizați încă din august de necesitatea lui.

Documente obținute de Gândul arată că atât Ministerul Muncii (condus de Petre Manole – PSD), cât și Ministerul Justiției (condus de Radu Marinescu – PSD), precum și premierul Bolojan și vicepremierul Cătălin Predoiu (PNL) erau conștienți de necesitatea obținerii avizului CSM.

Într-o notă transmisă de Ministerul Justiției către Ministerul Muncii pe 14 august și consultată de Gândul, se sublinia clar la punctul III că „este necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturiiși al Consiliului Economic și Social” pentru proiectul privind pensiile magistraților.

Surse guvernamentale spun însă că Ilie Bolojan a decis să nu aștepte acest aviz, mergând mai departe cu proiectul, în ciuda tuturor semnalelor instituționale.

Vicepremierul Cătălin Predoiu, artizanul legii privind obligativitatea avizului CSM

Catalin Predoiu, viceprim-ministru si ministru al Afacerilor Interne, sustine o conferinta de presa comuna cu Magnus Brunner, comisarul european pentru Afaceri Interne si Migratie (nu se afla in imagine), la sediul MAI din Bucuresti, luni, 20 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Mai mult, Cătălin Predoiu, actualul vicepremier, este autorul Legii 305/2022, adoptată în noiembrie 2022, care stabilește explicit că avizul CSM este obligatoriu. La vremea respectivă Predoiu era Ministrul Justiției în cabinetul condus de Nicolae Ciucă.

Astfel, articolul 33, alin. (1) și (2) prevede că punctul de vedere al CSM „este obligatoriu” și că termenul de emitere a avizului este de 30 de zile de la sesizare.

„(1) În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.

(2) În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în termen de 30 de zile de la sesizare. Depăşirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului”.

Critici în lanț de la Consiliul Legislativ, CSM și ÎCCJ

Lipsa avizului CSM a fost imediat semnalată în avizul negativ al Consiliului Legislativ. Instituția condusă de Florin Iordache a criticat faptul că proiectul a fost elaborat fără avizul CSM, fără studii sau evaluări prealabile și fără o estimare a impactului financiar asupra bugetului de stat.

Totodată, Consiliul Legislativ a atras atenția că Parlamentul a fost ocolit, având în vedere procedura angajarii răspunderii Guvernului.

Și CSM a reacționat. A acuzat Guvernul că inițiativa „afectează grav independența justiției” și „încalcă deciziile obligatorii ale Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene”.

Instituția a mai spus că proiectul reflectă „o poziție inflexibilă, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească” și că atitudinea Guvernului „contravine principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor”.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis la rândul său un comunicat dur, arătând că dezbaterile legate de pensiile magistraților semnalează „un regres semnificativ” în statutul acestora. Potrivit instanței supreme, tema salarizării și a pensiilor este adusă în mod repetat în spațiul public de puterea executivă, prezentată drept „privilegiu”.

„A vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea așa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor. În realitate, nu se taie un beneficiu, se taie din independența justiției, din echilibrul democrației”, se arată în comunicatul ÎCCJ.

Practic, toți actorii instituționali implicați în reforma pensiilor magistraților – ministere, premier, vicepremier, Consiliul Legislativ (CL), CSM și ÎCCJ – au semnalat încă din august că avizul CSM era indispensabil. Totuși, Bolojan a decis să ignore aceste avertismente, iar efectele s-au văzut în decizia de luni a CCR. Proiectul a fost respins cu 5 la 4 de Curte, iar tensiunile din coaliție au atins cote alarmante.

Foto colaj: Medaifax

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Plenul CSM, prima reacție oficială după decizia CCR care l-a pus la colț pe Bolojan: „Premierul trebuie să se CONSULTE cu noi.” Până acum, Bolojan a ignorat Justiția