Elena Lasconi l-ar aresta pe Benjamin Netanyahu dacă ar veni în România. Declarație neașteptată a candidatului la alegerile prezidențiale
Candidatul USR la alegerile prezidențiale de duminică, Elena Lasconi, a făcut o declarație complet neașteptată în cadrul dezbaterii prezidențiale organizate de TVR. Dacă ar fi președinte și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar veni în România, liderul USR spune clar: ar respecta legea și ar pune în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională.
Elena Lasconi l-ar aresta pe Netanyahu dacă acesta ar veni în România
Declarația ei este surprinzătoare, ținând cont că mai multe state europene au anunțat că refuză să colaboreze cu instanța internațională. În cadrul dezbaterii, Elena Lasconi a fost întrebată ce ar face, în calitate de președinte al României, dacă Netanyahu ar veni pe teritoriul României. Răspunsul ei a fost categoric: „Aș respecta legea”. Mai exact, primărița din Câmpulung a explicat că, în calitate de președinte, consideră că trebuie să dea un exemplu cetățenilor și să respecte legea.
Aceasta nu a fost singura declarație neașteptată. Elena Lasconi a comparat situația legată de premierul israelian și cu cea a lui Vladimir Putin. Ea a spus că nu crede că Netanyahu sau Putin ar risca să vină în România, știind că ar avea în față „un om integru”, hotărât să aplice legea fără excepții.
Întrebată dacă ar lua decizia singură sau s-ar consulta cu alți oficiali, Elena Lasconi a subliniat că astfel de momente nu se gestionează fără o echipă. „Normal că m-aș consulta de fiecare dată”, a spus ea, amintind că asemenea chestiuni țin de securitatea națională și nu pot fi tratate cu ușurință.
Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război
Curtea Penală Internațională a emis, în noiembrie 2024, mandate de arestare împotriva lui Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al Apărării Yoav Gallant. Cei doi sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității, în legătură cu operațiunile militare din Gaza începute în octombrie 2023.
Israelul a respins vehement aceste acuzații, susținând că CPI nu are jurisdicție asupra sa, deoarece nu este parte semnatară a Statutului de la Roma. Premierul Netanyahu a calificat decizia drept „absurdă și părtinitoare”, iar guvernul israelian a acuzat CPI de pierderea legitimității. Statele Unite au condamnat, de asemenea, mandatele de arestare. Pe de altă parte, nu toate statele au fost de acord să pună în aplicare aceste mandate.
Țările care nu sunt de acord cu CPI
Ungaria a respins categoric mandatul, calificându-l drept „absurd” și „politic”, și a anunțat intenția de a se retrage din CPI în timpul vizitei oficiale a lui Netanyahu la Budapesta . Polonia a adoptat o poziție care asigură participarea în siguranță a liderilor israelieni la evenimentele comemorative, transmițând că nu va pune în aplicare mandatul de arestare în contextul acestor vizite.
Italia și-a exprimat îndoielile cu privire la fezabilitatea aplicării mandatului, sugerând că liderii israelieni ar putea beneficia de imunitate, având în vedere că Israelul nu este parte la Statutul de la Roma. Franța a invocat complexitatea juridică și posibilele imunități ale liderilor israelieni, sugerând că aplicarea mandatului ar putea fi problematică. Germania a exprimat sprijin pentru CPI, dar a subliniat relația strânsă cu Israelul și a transmis că va examina cu atenție mandatele înainte de a lua măsuri, fără a se angaja clar la aplicarea acestora .