Motivul pentru care directorul general al TAROM, care și-a dat demisia de Crăciun, a fost amendat de instanță. Ce se întâmplă cu dosarul

Costin Iordache, directorul general al TAROM, și-a înaintat demisia din funcție, pe 19 decembrie, anunțul oficial fiind făcut de companie pe companie pe 24 decembrie. Depunerea mandatului a fost făcută din motive personale. TAROM a mai comunicat că Costin Iordache va rămâne în funcţie până la data de 15 ianuarie 2026, moment până la care Consiliul de Administrație al TAROM va identifica şi numi un director general interimar.

Angajatul TAROM a solicitat plata unor sporuri

S-a mai anunțat că Consiliul de Administrație al TAROM va începe procedura de selectare a unui nou director general, prin intermediul Comitetului de Nominalizare şi Remunerare, cu sprijinul unui consultant extern, obiectivul principal al echipei de management continuând să fie finalizarea şi implementarea planului de restructurare, pentru revitalizarea companiei şi transformarea ei într-o organizaţie profitabilă. Numele lui Costin Iordache apare, ca reprezentant legal al TAROM, într-un dosar în care un angajat al companiei, A.S.A., a dat-o în judecată pentru niște drepturi bănești, acesta fiind înregistrat pe 2 decembrie 2019 la Tribunalul Ilfov.

Reclamantul a solicitat ca prin hotărârea ce va fi pronunţată să se dispună: obligarea TAROM la plata orelor suplimentare efectuate în perioada octombrie 2016 până la formularea prezentei cereri; plata sporului de 200% la salariul de bază lunar pentru munca prestată în zilele de sâmbătă și duminică pentru perioada octombrie 2016 până la formularea prezentei cereri; plata sporului de 100% la salariul de bază lunar pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală pentru perioada octombrie 2016 până la formularea prezentei cereri; actualizarea sumelor datorate de pârâtă în raport cu rata inflaţiei calculată de la scadența lunară a drepturilor salariale restante până la data achitării efective; plata dobânzii legale aferente tuturor sumelor până la data plăţii efective, precum şi trecerea cheltuielilor de judecată generate de prezentul litigiu în sarcina TAROM, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este angajat al TAROM, desfăşurând activitate ca șef de tură în cadrul Serviciului Securitate Aeronautică. A învederat că, deși a efectuat în mod constant ore suplimentare, angajatorul nu i-a acordat ore libere plătite și nici nu i-a acordat sporul de 100% din salariul de bază lunar, ce nu au fost compensate corespunzător, acestea trebuind plătite de către pârâtă. De asemenea, reclamantul a subliniat că nu a beneficiat nici de zile libere şi nici de compensaţii pentru zilele muncite sâmbăta şi duminica și în zilele de sărbătoare legală. TAROM a formulat întâmpinare prin care a arătat că în cadrul companiei se poate opta pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, respectându-se norma de 40 de ore pe săptămână în cadrul căreia timpul zilnic nu poate fi mai mare sau mai mic de 8 ore pe zi, fără a putea depăşi 12 ore pe zi.

TAROM a mai argumentat că, având în vedere faptul că programul de lucru al reclamantului este unul în ture, nu s-ar putea interpreta faptul că lipsa repausului în zilele de sâmbătă şi duminică l-ar prejudicia pe acesta, întrucât este evident că o parte dintre cursele și activitatea pe care o prestează reclamantul are loc și sâmbăta sau duminica, precum și în sărbători legale. În ceea ce privește orele suplimentare, a arătat că reclamantului i s-au acordat zile libere în compensare, conform dispozițiilor legale. Între reclamant, în calitate de salariat, şi pârâtă, în calitate de angajatoare, există raporturi de muncă pe o perioadă nedeterminată începând cu data de 01.09.2008, astfel cum rezultă din menţiunile la contractul individual de muncă, depus în copie la dosarul cauzei.

Expertiza contabilă a arătat că TAROM îi datorează angajatului 28.861 lei

Instanța a arătat că în cauză a fost administrată proba cu expertiză contabilă, iar potrivit concluziilor acestui raport sumele totale neacordate de către pârâtă drept ore lucrate şi neplătite sunt următoarele: sporul de 200 % (41.042 lei brut), sporul de 100 % (2.332 lei brut), ore suplimentare (1.810 lei brut), în total 45.120 lei brut şi 28.861 de lei net. Având în vedere faptul că pârâta legal citată şi căreia îi revine sarcina probei, nu a depus la dosar niciun înscris din care să rezulte achitarea sumei de 28.861 de lei (net), reprezentând drepturi salariale neachitate, ca expresie a muncii prestate de către reclamant, tribunalul a arătat că va admite cererea de chemare în judecată şi va dispune obligarea TAROM la plata către reclamant a sumei de 28.861 de lei (net), reprezentând drepturi salariale neachitate. De asemenea, TAROM a fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.380 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, şi a sumei de 2.000 de lei, reprezentând onorariu pentru efectuarea expertizei. Această decizie a fost luată de Tribunalul Ilfov pe 5 mai 2021.

TAROM a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, acesta fiind pe rol și în prezent. La termenul din 24 iunie 2025 s-a arătat că petenții Costin Iordache și TAROM au criticat încheierea de şedinţă din data de 26.11.2024, prin care instanţa de apel a dispus aplicarea unei amenzi judiciare în cuantum de 700 lei, solicitând revenirea asupra amenzii aplicate şi exonerarea sa de la plată. În fapt, la termenul de judecată din data de 26.11.2024, instanţa a apreciat că nu ar fi fost depuse precizările şi înscrisurile solicitate la ultimul termen de judecată. Reprezentantul convenţional al societăţii apelate a arătat că obligaţiile stabilite de instanţă au fost îndeplinite de societatea apelantă, în condiţiile în care au fost transmise expertului înscrisurile şi relaţiile solicitate, referitor la aspectele vizând numărul orelor efectiv lucrate şi numărul orelor pontate, menţionând că acestea reprezintă aspecte ce trebuie determinate de expert, prin intermediul raportului pe care urma să îl întocmească în cauză.

Instanţa a insistat asupra faptului că la dosar nu ar fi fost depuse înscrisurile şi relaţiile solicitate, respectiv nu au fost depuse în termenul de 5 zile lucrătoare precizările cu referire la condica de prezenţă vizându-l pe apelantul-reclamant, pentru perioadele indicate de expert, respectiv 18.10.2016-18.10.2017, 20.10.2017-10.08.2018, cu excepţia perioadei 23.07.2018-9-10.08.2018, din care să rezulte expres numărul de ore efectiv lucrate în perioada respectivă şi numărul orelor pontate şi achitate de către angajator în această perioadă. În pofida aspectelor de natură obiectivă pe care reprezentantul convenţional al societăţii le-a adus la cunoştinţa instanţei, instanţa de apel a reţinut că apelanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile procesuale stabilite în sarcina sa, apreciind totodată că precizările depuse nu corespund dispoziţiilor instanţei şi dispunând amendarea reprezentantului legal cu suma de 700 lei.

Costin Iordache și TAROM au criticat activitatea instanței

Aşadar, instanţa de apel a procedat, o dată în plus, la aplicarea celei mai drastice sancţiuni, fără a ţine cont de împrejurările de natură obiectivă anterior descrise şi în ciuda faptului că însăşi experta desemnată, prin cererea de amânare formulată, specificase că ar fi primit din partea societăţii clarificările solicitate, fără a mai fi, astfel, necesare clarificări suplimentare. Mai mult, instanţa de apel nu a luat în considerare: faptul că reprezentantul legal nu a avut cunoştinţă şi nu ar fi avut cum să aibă cunoştinţă de existenţa vreunei obligaţii procesuale în sarcina societăţii; faptul că abordarea sa procesuală şi a societăţii nu au avut la bază reaua-credinţă; nu a fost pricinuită amânarea cauzei sau vreun alt prejudiciu (de natură procesuală sau pecuniară), cât timp amânarea s-a dispus exclusiv în baza cererii formulate de expertul desemnat; petentul nu întruneşte nici măcar calitatea de participant în prezenta cauză, neexistând vreun temei legal în baza căruia instanţa să fi procedat la dispunerea unei amenzi împotriva unui terţ în sarcina căruia nu se stabilise vreo obligaţie procesuală.

În ceea ce priveşte prima posibilitate, Curtea a observat că petenţii, Costin Iordache și TAROM, critică maniera în care instanţa de apel a administrat activitatea de judecată, ceea ce nu este posibil, dat fiind faptul că pricina se află chiar în timpul judecăţii sigurei căi de atac ordinare prevăzute de lege. Cea de-a doua posibilitate nu a fost evocată de către petenţi şi, în plus, şi dacă ar fi fost evocată, suma de 700 de lei este una modică în raport de indemnizaţia reprezentatului legal al pârâtei TAROM, astfel că nu se poate reţine caracterul „drastic” al acesteia, ci unul coercitiv, ceea ce, de altfel, a şi fost scopul inserării acestor amenzi judiciare în Codul de procedură civilă. Privitor la invocata calitate a reprezentatului de „terţ” faţă de litigiu, Curtea a subliniat că reprezentantul legal al persoanei juridice nu poate fi considerat un terţ, de vreme ce el reprezintă, juridic, în raport cu orice alte entităţi sau persoane, persona juridică pe car o conduce şi semnează, dacă nu a delegat această responsabilitate, toate actele emanate de la persoana juridică pe care o conduce şi reprezintă, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

În plus, faţă de obiectul obligaţiei stabilite în sarcina pârâtei de către instanţa de apel şi de temeiul juridic reţinut de către aceasta, este evident că persoana juridică răspunde de îndeplinirea respectivei obligaţii prin intermediul reprezentantului său legal, acesta fiind cel care se ocupă de activitatea companiei naţionale de pe care o conduce, luând/dispunând, în acest sens, toate măsurile necesare pentru ca, în concret, să fie comunicate acele înscrisuri pe care le-a solicitat, să fie ataşate, în timp util, în dosarul de apel, instanţa de control judiciar. De altfel, se observă că, în cauză, au formulat cerere de reexaminare doi petenţi, deşi, aşa cum rezultă din încheierea din 26.11.2024, amenda a fost aplicată doar reprezentatului legal al pârâtei apelante, Costin Iordache, nu şi Companiei Naţionale TAROM. Apreciind că nu subzistă motive pentru revenirea supra amenzii dispuse, Curtea a arătat că va respinge cererea. Următorul termen din dosar este pe 3 februarie 2026.