Un întreg sector industrial se prăbușește, numărul falimentelor a explodat. Sunt zeci de mii de concedieri, România e afectată direct

Industria chimică europeană a pierdut 9% din producția sa anuală și aproximativ 20.000 de locuri de muncă în ultimii trei ani, în timp ce alte 89.000 de locuri de muncă sunt în pericol, potrivit unei analize realizate de Cefic, asociația industriei chimice europene. Conform acestei surse, 49% dintre industriașii care au oprit producția au invocat creșterea prețurilor la energie drept principala cauză a prăbușirii.

Rata de închidere a combinatelor s-a dublat în ultimul an

Între 2022 și 2025, numărul falimentelor din industria chimică europeană a crescut cu 600%, iar în ultimii doi ani s-a dublat. Cea mai mare scădere a capacității de producție s-a înregistrat în industria petrochimică, cu o pondere de aproximativ 48% în declinul general al industriei, se arată în analiza Cefic. Opriri ale capacităţii de producţie au avut loc în marile economii ale Europei, precum cea germană, britanică, franceză sau olandezi, dar şi România a fost lovită puternic. Producţia la combinatul Azomureş a fost oprită temporar în decembrie 2025, iar în ianuarie 2026 aproximativ 600 de angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic.

În total, Europa Centrală și de Est a contribuit cu 14% la scăderea producției din industria chimică a Bătrânului Continent. „Sectorul este supus unei presiuni mari și se prăbușește. Rata de închidere s-a dublat într-un an și, chiar mai rău, investițiile anuale s-au înjumătățit și sunt aproape de zero”, avertizează Cefic.

La nivelul României, datele arată că sectorul a pierdut mai mult de jumătate din angajaţi în 15 ani, numărul scăzând de la 36.000 în 2007, la 17.000 în 2022. În ultimii ani situaţia s-a înrăutăţit, iar jucători mari de pe piaţă, precum Chimcomplex Borzeşti, au raportat pierderi masive în 2025, cu scăderi ale cifrei de afaceri de până la 25%, pe fondul costurilor de operare ridicate. În plus, combinate chimice închide mai demult, precum Ga-Pro-Co Chemicals din Săvineşti sau Donau Chem din Turnu Măgurele, au fost scoase în mod repetat la vânzare, dar încă nu s-au găsit cumpărători pentru ele.

Cel puţin la nivelul României situaţia riscă să se agraveze, o creştere estimată a preţului la gaze de 15% în 2026 urmând să pună o presiune mai mare pe marii consumatori din industrie.

Cauză a declinului: Preţul energiei în UE e de patru ori mai mare decât în SUA

Sir Jim Ratcliffe, fondatorul şi preşedintele INEOS – unul dintre cele mai mari grupuri chimice din lume, avertizează că industria chimică europeană se confruntă cu condiții „imposibil de supraviețuit”, invocând închiderea a 101 unități, pierderea a 25 de megatone din capacitatea de producție chimică, precum și dispariția a 70 de miliarde de euro din valoarea activelor numai în ultimii doi ani.

Printre principalele cauze identificate se numără prețurile la energie de aproximativ patru ori mai mari decât în SUA, costurile tot mai ridicate ale certificatelor de carbon și o protecție comercială slabă, care permite importuri ieftine în Uniunea Europeană.

Cancelarul Austriei: „A deveni mai ecologici nu poate fi obiectivul nostru. Înseamnă să devenim mai săraci”

Într-o reuniune care a avut loc miercuri la Anvers, liderii din industrie au încercat să o convingă pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să relaxeze Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. Schema veche de 20 de ani – care impune limite stricte asupra cantității de gaze care încălzesc planeta pe care industria o poate emite și acoperă aproape jumătate din emisiile blocului comunitar – este piatra de temelie a politicii climatice a UE, forțând industria chimică să găsească surse de energie mai curate. Industriile plătesc în prezent în jur de 80 de euro pentru fiecare tonă de carbon pe care o emit, iar până în 2039 nu vor mai avea voie să emită deloc carbon.

Şi politicienii au început să devină tot mai vocali cu privire la relaxarea acestor politici verzi , un exemplu fiind dat de cancelarul austric Christian Stocker, care a afirmat răspicat: „A deveni mai ecologici nu poate fi obiectivul nostru. Înseamnă să devenim mai săraci”.