Se ”prostește” România? Studiul care pune în umbră prima zi de școală: cât a scăzut IQ-ul la noi față de alte state ale lumii. Reacția psihologilor
Un studiu internațional realizat cercetătorii unor universități de prestigiu indică faptul că România stă din ce în ce mai rău la capitolul inteligență, comparativ cu mai toate țările de pe planetă. Află detalii despre raportul care pune în umbră prima zi de școală și posibilele explicații!
Studiu dezastruos despre România… educată: suntem pe locul doi la declinul inteligenței pe plan mondial
Un studiu internațional de amploare, care a analizat relația dintre fertilitate și inteligență în 65 de țări, pe baza a 419.000 de indivizi, aduce în atenție o concluzie interesantă: inteligența globală este în declin! La nivel mondial IQ-ul ar putea scădea de la 85,9 în 2023 la 77,4 până în 2100, ceea ce înseamnă o reducere 1,1 puncte pe deceniu. Ritmul nu este uniform peste tot, iar România apare printre țările cele mai afectate, alături de Panama (prima) și Macedonia de Nord (a treia în top), cu o proiecție de -0,65 puncte IQ pe deceniu.
Meta-analiza realizată de cercetători reputați de la diverse instituții și universități (precum Cleveland State University sau Arthur Jensen Institute) încearcă să depășească limitarea pe care cercetările anterioare o aveau, concentrându-se aproape exclusiv pe Statele Unite. Autorii au corelat fertilitatea și nivelul educațional, au comparat date din diferite regiuni și au ajustat rezultatele în funcție de vârstă, sex și criterii educaționale pentru a evita erorile statistice. Concluzia generală este că în unele țări persoanele cu scoruri cognitive mai mici tind să aibă mai mulți copii, ceea ce trage media în jos de-a lungul generațiilor.
La nivel global, declinul mediu este de 0,35 puncte pe deceniu, dar România se remarcă printr-un ritm aproape dublu. Nu e remarcabilă doar viteza declinului, ci și faptul că datele pentru țara noastră sunt indirecte, derivând din testele de citire PIRLS aplicate elevilor de clasa a IV-a în 2001. Practic, nu s-au măsurat direct adulții, ci s-a pornit în primul rând de la competențele de citire ale copiilor, ceea ce face ca proiecția să fie una orientativă, cu niște marje de eroare de luat în calcul. Totuși, chiar și cu această rezervă imaginea nu este una optimistă.
Elveția, Danemarca și Estonia stau cel mai bine
Contrastul cu alte țări este izbitor: în Elveția și Estonia (aflate la polul opus), declinul estimat este aproape inexistent, doar 0,01 puncte pe deceniu, iar în Danemarca scăderea este de 0,05. Practic, aceste state reușesc să mențină o stabilitate cognitivă, în timp ce România pare prinsă într-un cerc vicios între fertilitate și educație. Explicațiile posibile merg dincolo de simpla relație dintre numărul de copii și nivelul cognitiv. Este foarte probabil ca infrastructura educațională, gradul de dezvoltare socio-economică și chiar politicile de sănătate publică să joace un rol fundamental.
Meta-analiza arată că relația dintre fertilitate și inteligență este mai puternică în America Latină, Iran și Turcia, regiuni în care corelația negativă între numărul de copii și capacitatea cognitivă pare clară. În schimb, în țările nordice sau în unele națiuni din Europa Centrală, această relație este neglijabilă. Cazul României, apropiată ca tendință de spațiile latino-americane sau balcanice, sugerează că factorii culturali și economici specifici pot amplifica efectele biologice și demografice.
Legătura dintre dezvoltare și inteligența națională
Un element esențial pe care studiul îl subliniază este corelația dintre IQ-ul național și diferențialul de selecție pentru inteligență, estimată la 0,51. Asta înseamnă că țările cu niveluri mai ridicate de inteligență tind să mențină și să stabilizeze această resursă cognitivă prin mecanisme sociale, educaționale și economice. În schimb, acolo unde sistemul educațional este mai slab, iar diferențele socio-economice sunt mai accentuate, spirala descendentă se accelerează. Pe șleau, nivelul de prosperitate influențează direct distribuția inteligenței în rândul populației.
Datele pentru România provin și din analiza testelor PISA, care măsoară abilitățile de citire, matematică și științe pentru adolescenți între 15 și 17 ani. Cercetătorii au introdus, aici, corecții de vârstă și sex, au standardizat scorurile și au exclus cazurile extreme, pentru a evita distorsiunile. Dincolo de cifre, implicațiile sunt profunde. Inteligența națională este un factor important ce contribuie la dezvoltarea economică. Cercetările anterioare arată că țările cu un IQ mediu mai ridicat au șanse mai mari de creștere economică stabilă, de instituții democratice solide și de progres tehnologic. Dacă România ar urma traiectoria estimată, s-ar putea confrunta cu provocări majore nu doar în educație, ci și în plan economic și social.
Problema migrației și tendința de a ne alege partenerii de viață
Pe termen lung, un declin cognitiv este asociat cu instabilitate maritală, rate mai ridicate de obezitate și chiar criminalitate mai mare. Aceste corelații, deși nu sunt deterministe, sunt suficient de solide pentru a trage semnale de alarmă în societate. De asemenea, migrația ar putea modifica imaginea națională, dar este dificil de anticipat direcția: plecarea tinerilor educați poate accelera declinul, iar imigrarea unor categorii diverse poate genera efecte complexe, greu de modelat.
Un alt aspect semnalat de cercetători este variația între țări a așa-numitului „asortative mating”, adică tendința oamenilor de a-și alege parteneri cu un nivel similar de educație sau inteligență. În statele dezvoltate, unde acest fenomen este mai puternic, variațiile cognitive sunt mai bine gestionate, iar impactul fertilității asupra inteligenței colective este redus. În țările mai puțin dezvoltate, inclusiv România, efectele negative par să fie mai pregnante.
România se regăsește, așadar, într-un tablou global în care declinul inteligenței este confirmat, dar cu o particularitate alarmantă: ritmul este printre cele mai rapide. Nu putem să nu facem referire aici despre una din încercările majore ale clasei politice, impusă de fostul președinte, Klaus Iohannis, cu privire la reforma în educație.
Programul „România Educată” al lui Klaus Iohannis, eșec răsunător
Programul „România Educată”, un proiect de suflet al fostului președinte, prezentat drept cea mai amplă inițiativă de reformă din 1989 încoace, își propunea să devină un plan național pentru transformarea școlii românești în jurul unor obiective clare: reducerea abandonului școlar, modernizarea curriculumului, creșterea performanței cadrelor didactice și adaptarea educației la nevoile reale ale societății și pieței muncii.
În teorie, totul părea impecabil. Doar că… la aproape un deceniu de la lansare, programul lui Klaus Iohannis este perceput de societate ca un eșec major, iar asta se reflectă și în studiul prezentat. Un exemplu elocvent este abandonul școlar, proiectul lansat de Iohannis în 2016 propunându-și să îl reducă. Și în 2025, țara noastră figurează printre țările cu cea mai mare rată a abandonului din Uniunea Europeană. „România Educată” este astăzi invocată ironic, ca o promisiune ratată.
Noul ministru reformator, aspru criticat și el
Există, însă, speranțe? Perspectivele sunt și mai sumbre după ce miniștrii educației apropiați de Iohannis au plecat de la putere. Noul ministru (deci o nouă reformă) Daniel David este contestat astăzi de toată lumea din cauza măsurilor pe care le-a luat, existând numeroși specialiști care susțin că abandonul școlar va crește și mai mult.
Cu România la psiholog. Ce trebuie făcut
FANATIK a consultat un psiholog pentru a înțelege cum ne-am ”prostit” de la un deceniu la altul, iar explicațiile oferite vin să clarifice datele studiului, care pot fi interpretate și în alte chei.
„Rezultatul trebuie interpretat cu precauție, căci există o serie de factori, socio-economici, factori de mediu și educaționali ce pot influența puternic datele. Consider că pentru România trebuie analizați următorii factori: accesul real la educație al copiilor, politicile de nutriție și sănătate publică, dar și sprijinul oferit familiilor în vederea reducerii inegalităților sociale. Declarația că România e în plin declin cognitiv trebuie privită critic, având în vedere că măsurătorile nu sunt directe și pot fi influențate de factorii contextuali menționați. Poate că ar trebui reevaluată și programa învățământului românesc, pentru ca aceste scoruri să nu atingă cote și mai ridicate”, a declarat psihologul clinician Cristina Zaharia, în urma analizării studiului, pentru FANATIK.