Rusia, critici dure și amenințări după planul lui Emmanuel Macron privind arsenalul nuclear. „E o dovadă de tupeu”

Rusia vine cu o reacție după discursul președintelui Emmanuel Macron de la baza de submarine nucleare Ile Longue din Bretania, conform căruia Franța vrea să își mărească arsenalul nuclear și să creeze o „umbrelă nucleară” alături de alte state europene, în vederea unui plan de „descurajare”. Kremlinul a lansat critici și a anunțat că această mișcare este una „destabilizatoare”.

Rusia, reacție dură la planul lui Macron

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că planul președintelui francez Emmanuel Macron este unul „destabilizator”, iar anunțul său se încadrează în politica „anti-rusească” a Parisului.

„Această mișcare, însoțită de o retorică ostilă față de țara noastră – motivul pentru care a ales acest moment istoric pentru a ne comemora rămâne neclar – se aliniază întru totul cu tendințele extrem de negative care se cristalizează acum sub sloganurile anti-ruse ale NATO în sfera militar-nucleară. Sunt multe de discutat acum”, a declarat Zaharova, conform comunicatului emis de Ministerul rus de Externe.

În acest context, purtătoarea de cuvânt a adăugat faptul că Macron ar fi putut face referiri la situația din Orientul Mijlociu, „ar fi putut emite avertismente, să îndemne la reținere și să sublinieze riscurile asociate”, dar și să „atragă atenția asupra modului în care programul nuclear iranian a fost manipulat”, însă a ales să se concentreze pe alte probleme.

„Între timp, politica tradițională a NATO în acest domeniu exclude dezvăluirea detaliilor cantitative ale armelor nucleare americane desfășurate în Europa. Rusia trebuie să ia în considerare faptul că, alături de Marea Britanie, cantități nedeclarate de astfel de arme sunt staționate în alte patru națiuni europene NATO și în Turcia, de unde pot ataca rapid o gamă largă de ținte critice pe teritoriul rus. În același timp, cadrele și capacitățile misiunilor nucleare comune ale Alianței Nord-Atlantice continuă să evolueze pe fondul apelurilor persistente din partea mai multor capitale europene pentru măsuri mai radicale, inclusiv mutarea activelor nucleare americane mai aproape de granițele Rusiei”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, Zaharova a subliniat că NATO a redus transparența în ceea ce privește numărul focoaselor nucleare care ar putea fi folosite pe teritoriul rus în cazul unui conflict, iar, în acest context, Rusia este considerată de NATO un „inamic de o importanță capitală”.

„Astfel, potențialul nuclear general al NATO este consolidat semnificativ – o capacitate care, într-un conflict militar direct cu Rusia, ar putea fi coordonată nu numai prin segmentul său european, ci și în întregime, inclusiv arsenalul american”, a mai declarat Zaharova, ca răspuns la discursul lui Emmanuel Macron.

Cum văd analiștii politici acest răspuns al Kremlinlui

FANATIK a luat legătura profesorul de știinţe politice, fost ambasador în Finlanda şi fost consilier la Cotroceni în mandatul lui Traian Băsescu, politologul Cătălin Avramescu. Acesta susține că întotdeauna Rusia a crezut că are dreptul de a șantaja Europa cu arme nucleare, deși arsenalul său este semnificativ mai mare.

„Tu să fii o țară care are aproape 6.000 de arme nucleare și să arăți cu degetul pe o țară care are nici 300, e o dovadă de tupeu. Și să spui că ăla mic destabilizează situația, nu tu, adică asta este ceva, nu știu, este tupeu maxim. Dar să știți, tupeul ăsta maxim l-au folosit întotdeauna, de când au detonat prima armă nucleară în 1948. De atunci guvernanții de la Moscova tot timpul au ținut-o așa. Au crezut că doar ei au dreptul să aibă arme nucleare și să șantajeze pe toată lumea”, a declarat Cătălin Avramescu.

Cu toate acestea, politologul susține că Rusia este conștientă de faptul că nu ar trebui să pornească un conflict cu Franța care să implice armele nucleare, în contextul în care Franța deține patru submarine cu arme nucleare care ar face prăpăd în Rusia.

„Ei știu, totuși, că nu e bine să se pună cu Franța în armată nucleară pentru că Franța are patru submarine cu arme nucleare, cu rachete nucleare din care cel puțin două sunt în fiecare moment în patrulare și fiecare dintre ele luat separat ar putea trimite Federația Rusă în epoca de piatră. Deci ei știu lucrul acesta, deci ei și bravează. E adevărat că ei au mai multe arme nucleare, dar Franța are suficiente ca să taie o parte din avântul revoluționar al Moscovei. Ei sunt foarte frustrați, să știți. Ceea ce înseamnă că Emmanuel Macron a atins o coardă foarte sensibilă”, a mai declarat Cătălin Avramescu pentru FANATIK.

Există un risc să crească tensiunile între Europa și Rusia?

Întrebat dacă există riscul ca tensiunile să crească între Europa și Rusia, politologul a declarat că riscuri există în orice, chiar și atunci când alegi să nu reacționezi în niciun fel.

„Orice politică presupune un risc. Hai să presupunem că nu facem nimic. Nu cumva asta crește riscul pentru că dăm semnalul prost, de pilă, către Moscova? Hai să presupunem că facem altceva. De exemplu, de mâine descoperim că suntem mari prieteni ai Moscovei. Nu cumva și asta presupune un risc? Pentru că, într-adevăr, Moscova nu are nevoie de prietenia noastră și nu dă două parale. Deci, orice vei face, vreau să vă spun, și dacă ne uităm pe geam și faptul de a nu face nimic decât a te uita pe geam presupune riscuri”, a mai afirmat Avramescu.

Cum ar trebui să răspundem Rusiei

Cât despre un posibil răspuns pe care Europa l-ar putea da Rusiei, Cătălin Avramescu a susținut că putem, de exemplu, să impunem un nou pachet de sancțiuni pentru Moscova, „mai violente”. De asemenea, tot sub forma unui răspuns, avem posibilitatea de a consolida capacitatea de apărare.

„Noi trebuie să răspundem, în primul rând, cu consolidarea capacității de apărare. Sunt anumite componente ale unui sistem de apărare modern și noi, nu știu dacă ați observat treaba asta, noi nu am adresat nici măcar în teorie această chestiune în strategia de securitate națională prezentată, care e o rușine. E o rușine. Și nici în politicile actuale de apărare noi nu începem să acoperim aceste baze fundamentale.

Vă dau un exemplu. Pentru a avea o capacitate de apărare serioasă a României, trebuie, spre exemplu să ne apărăm litoralul. Ca să ne apărăm litoralul, în ziua de astăzi, mai ales la capacitățile flotei rusești, înseamnă să ai capacități de luptă anti-submarin. Capacitățile noastre de luptă submarin sunt practic inexistente”, a punctat profesorul și politologul Cătălin Avramescu.