Ministrul apărării anunță că România ar putea trimite militari în Strâmtoarea Ormuz. Vom deveni o țintă pentru Iran? „Pericole există pentru toată lumea”

Ministrul apărării, Radu Miruță, a enumerat câteva moduri în care România ar putea participa la dezescaladarea situației din Strâmtoarea Ormuz. Acesta a anunțat luni, 23 martie, că e posibil să trimitem militari, să ajutăm cu schimb de informații sau chiar cu personal specializat pe zona de deminare. Dan Grecu, șeful generalilor români în rezervă, a explicat în exclusivitate pentru FANATIK ce ar însemna, concret, aceste variante de participare.

Ministrul apărării anunță modurile în care România s-ar putea implica în situația din Strâmtoarea Ormuz

Radu Miruță a vorbit, luni, despre intervenția pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. Astfel, el a menționat în primul rând că s-a luat decizia ca România să se alăture Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei în eforturile de a dezescalada situația din acea regiune. În acest context, a declarat că ar putea trimite ofițeri de stat, personal specializat pe zona de deminare, dar ar putea exista sprijin și cu un schimb de informații.

„Deocamdată s-a luat o decizie ca România, alături de alte ţări, să sprijine o astfel de situaţie, preşedintele României a anunţat asta. Analizăm în funcţie de disponibilitatea şi a celorlalţi parteneri care este necesarul raportat la disponibilitate a noastră. Am căpătat ceva experienţă cu deminarea în Marea Neagră pe parcursul ultimilor ani, putem participa cu ofiţeri de stat major, eventual cu schimb de informaţii din astea care pot ajuta la astfel de situaţii, inclusiv cu personal care a căpătat experienţă în ultimii ani pe zona de deminare”, a precizat ministrul apărării.

În același timp, Radu Miruță a menționat faptul că acțiunile vor fi realizate împreună cu partenerii internaționali, care, momentan, nici ei nu au anunțat exact în ce mod vor participa. În plus, președintele Nicușor Dan a punctat faptul că România s-a alăturat acestor țări„pe fondul implicaţiilor grave pe care închiderea Strâmtorii le are asupra pieţelor energetice globale, precum şi asupra economiei mondiale”.

„Haideţi să vedem întâi care sunt necesităţile pentru o astfel de operaţie. Nici celelalte ţări nu au pus pe masă cu liniuţă capabilităţile cu care vor participa. A fost o decizie a acestor ţări de a-şi anunţa intenţia de a participa. Ca în orice astfel de situaţie, optimizarea participării este în funcţie de discuţia între toţi partenerii care au anunţat participare”, a mai declarat ministrul.

De precizat este că șeful statului a anunțat că rămâne clar faptul că România nu se implică în conflictul din orientul Mijlociu, ci lucrează cu partenerii internaționali pentru dezescaladare.

Ce înseamnă, concret, variantele pe care le-ar avea România la dispoziție

Pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba, FANATIK l-a contactat pe Dan Grecu, general-maior în rezervă și expert în operații NATO/ONU. Acesta a dat câteva explicații cu privire posibilitățile expuse de ministrul apărării, Radu Miruță, referitoare la acțiunile României înStrâmtoarea Ormuz. Astfel, ofițerii de stat major sunt militarii cu experiență pe câmpuri de luptă, însă necombatanți.

„Dacă vorbim despre ofițerii de stat major, înseamnă personal militar cu experiență în câmpuri de luptă, cu experiență și în relația cu partenerii occidentali în cadrul NATO, pentru misiuni de planificare și conducere a operațiunilor. Ei sunt, teoretic, necombatanți, în sensul că acești oameni nu participă direct la luptă, dar au rol în procesul de planificare. Cam acesta este rolul ofițerilor de stat major”, a explicat generalul Grecu.

Cât despre acel schimb de informații de care Miruță a pomenit, Dan Grecu a menționat faptul că este vorba despre informații care pot fi legate de situațiile existente din teren. Cu toate acestea, generalul a punctat faptul că americanii au un sistem satelitar care le este suficient, dezvoltat în așa fel încât să nu aibă nevoie de informații suplimentare.

„Se intră pe cea de-a doua parte de informațiile procedurale, sau așa numitul know-how. Aici este vorba special de modul procedural, adică pe baza experienței acumulate de către militarii români în alte teatre de operații, este cazul din Irak, este cazul Afganistanului, sau în alte zone la care au participat”, ne-a mai declarat generalul Dan Grecu.

Cu privire la faptul că România ar putea trimite personal cu experiență pe zona de deminare, generalul a punctat că ar fi vorba inclusiv despre nave specializate de deminare, pe lângă personal. Acest lucru s-ar putea întâmpla atunci când se va încheia un acord de încetare a focului.

„Se referă la deminarea căilor de comunicații nautice. Aici e vorba de folosirea, în primul și primul rând, de nave specializate, de nave de deminare și, bineînțeles, personal specializat. Noi avem experiență, prin acea inițiativă comună de curățare, de supraveghere de mine din Marea Neagră, cu acea misiune comună împreună cu Bulgaria și Turcia și este posibil ca experiența acumulată aici să fie folosită odată cu încheierea unui acord de încetare a focului și pentru eventuala deminare a căilor de navigație de Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz, rămânând sub semnul întrebării în ce măsură vom putea să trimitem chiar o navă de deminare în acea zonă”, a mai spus generalul Dan Grecu pentru FANATIK.

Va deveni România o țintă pentru Iran?

Întrebat dacă există riscuri în urma acestor acțiuni din partea României, generalul Dan Grecu a subliniat că întotdeauna există riscuri, însă deciziile vor fi luate în condițiile asigurării condițiilor generale de securitate, sau cel puțin după încheierea unui acord de încetare a ostilităților din regiune. Cât despre pericole, acesta a menționat că „pericole există pentru toată lumea”.

„Ținta e valabilă pentru toată lumea, dar la modul în care se comportă autoritățile iraniene, cine a mai rămas acolo la comandă, aici nu se mai discută. Deci aceste autorități acționează într-un mod, cum să spun așa, greu de previzionat și amenințător. Pericole există pentru toată lumea, dar nu trebuie să le exacerbăm”, a conchis generalul Grecu.