O țară cu 950.000 de locuitori este cel mai mare beneficiar al războiului din Iran. În momentul de față are cea mai rapidă creștere economică

Rachetele americane și dronele iraniene sunt departe de această naţiune cu mai puțin de un milion de locuitori. Însă, datorită celui mai rapid ritm de creștere a exporturilor de petrol din lume, această ţară este cea care deocamdată profită cel mai mult de haosul din Strâmtoarea Ormuz.

Arestarea lui Maduro a permis startul exploatării petrolului din Atlantic

De când a început producția din câmpurile petroliere offshore nou descoperite în 2019, economia sa a crescut de cinci ori, cel mai rapid din lume. Această creștere a avut loc în ciuda prețurilor relativ stabile ale petrolului, care au fost în medie de 69 de dolari pe baril în 2025. Astăzi, chiar și după fragilul armistițiu, prețurile se învârt în jurul valorii de 100 de dolari.

Prețurile ridicate ale petrolului sunt doar cele mai recente dintr-o serie de vești bune pentru Guyana, această mică ţară tropicală situată în extremitatea nord-estică a Americii de Sud. Suprafaţa sa este aproape cât a României, 214.000 km pătraţi, dar populaţia sa nu depăşeşte un milion de locuitori. În luna septembrie a anului trecut, președintele centrist Irfaan Ali a fost reales în funcţie, liniștindu-i pe investitorii îngrijorați de o posibilă schimbare spre dreapta. Două luni mai târziu, el a prezentat țara drept lider în domeniul climei la conferința COP30 din Brazilia, cu o promisiune vagă de a canaliza veniturile din petrol către adaptarea la schimbările climatice.

Cea mai importantă veste a venit însă în luna ianuarie, când trupele americane l-au capturat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro, care revendicase agresiv părți din teritoriul Guyanei. Arestarea sa a permis reluarea explorărilor în zone anterior inaccesibile din blocul Stabroek, un vast zăcământ aflat la 200 km în largul Atlanticului, din care Guyana își extrage hidrocarburile.

Veniturile din petrol s-ar putea ridica la 33 miliarde dolari în 2026

„Banii deja încep să curgă”, spune fostul ministru Raphael Trotman. Potrivit The Economist, veniturile au ajuns la aproximativ 623 de milioane de dolari pe săptămână, față de aproximativ 370 de milioane de dolari înainte de război.

Operatorii blocului Stabroek (un consorțiu condus de ExxonMobil) vor să crească producția cu 2,5%, la 940.000 de barili/zi. Dacă fac acest lucru și dacă prețurile rămân în jurul valorii de 100 de dolari/baril, câmpurile petroliere din Guyana ar putea genera venituri de aproximativ 33 de miliarde de dolari în acest an, cu trei sferturi mai mult decât se aștepta înainte de război. Două treimi din petrolul Guyanei merge în Europa, care plătește prime energetice mari. Cu încă 10 dolari/baril peste prețul pieței, „bonusul” Guyanei din timpul războiului depășește 90%.

Guvernul primește în prezent doar 14,5% din valoarea fiecărui baril, restul mergând către consorțiu. Însă creșterea prețurilor cauzată de conflict înseamnă că, până la sfârșitul anului 2026, costurile istorice ale companiilor vor fi recuperate cu un an mai devreme decât se aștepta, iar cota guvernului va crește după aceea. Dacă grupurile petroliere care operează în zonă nu ar avea planuri de extindere, Guyana ar începe să primească 52% din venituri. Însă, alimentate de întreruperile aprovizionării, companiile petroliere planifică noi explorări și dezvoltări de perimetre suplimentare. Acest lucru va menține cota guvernului mai mică pe termen scurt, dar va crește veniturile generale pe termen lung, spun specialiştii.

Veniturile din combustibili fosili au reprezentat jumătate din bugetul de anul trecut

Marile companii petroliere se mișcă rapid. Fiecare dintre cele patru proiecte existente ale consorțiului utilizează unități plutitoare de producție și stocare (FPSO), în valoare de aproximativ două miliarde de dolari. ExxonMobil încearcă să accelereze sosirea unei a cincea astfel de unități, care se așteaptă să înceapă să funcționeze în lunile următoare, cu un an înainte de termen. O a șasea este deja în construcție, iar o a șaptea este pregătită, cu obiectivul de a începe producția în 2028, tot cu un an înainte de termen.

În luna martie, compania a prezentat planuri pentru un al optulea proiect, primul din Guyana, pentru producerea de gaze naturale, și a anunțat că va aplica pentru un al nouălea până în martie anul viitor.

Chiar înainte de război, guvernul se aștepta la venituri record din petrol pentru anul acesta, în valoare de 2,8 miliarde de dolari. Veniturile din combustibili fosili au reprezentat aproximativ jumătate din bugetul de stat în 2025, similar cu Azerbaidjanul, în timp ce producția de petrol a reprezentat trei sferturi din PIB, o pondere mai mare decât în ​​Libia.

Cum încearcă ţara să evite „blestemul resurselor”

Șocul prețurilor va adânci și mai mult această dependență, avertizează Radhika Bansal de la Rystad Energy. În timp ce profiturile din petrol cresc, energia mai scumpă afectează și alte sectoare. Guvernul a răspuns prin eliminarea accizelor la combustibil și prin exercitarea presiunilor asupra GuyOil pentru a limita creșterile de prețuri. Cu toate acestea, distribuitorii privați au majorat prețurile, motiv pentru care președintele Ali a cerut practicarea „patriotismului economic”.

Toate acestea evocă familiarul „blestem al resurselor”, scrie The Economist, o situație în care o creștere bruscă a exporturilor de materii prime dăunează restului economiei. Politicienii guyanezi sunt conștienți de acest risc. Infrastructura cheie este deja în construcție – cum ar fi autostrada către Brazilia, sau a fost finalizată – cum ar fi podul mare peste râul Demerara. În ciuda investițiilor masive în drumuri, școli și spitale, guvernul a reușit până acum să mențină sub control inflația de bază și deficitul bugetar, așa cum a constatat anul trecut Fondul Monetar Internațional.