Ce presupune, de fapt, noua lege a alcoolului pe stadioane. Ce puteri extinse vor avea jandarmii și ce restricții în plus apar pentru suporteri

Aparent, introducerea posibilității ca suporterii să poată bea un pahar de bere în timpul unui meci este o relaxare a legislației existente. În realitate, acel pahar de bere vine cu o serie mult mai dură de restricții, inclusiv prin faptul că jandarmii vor ști cât a băut fiecare suporter.

Meciuri fără spectatori, decise de jandarmi

În primul rând, Jandarmeria capătă un drept pe care nu-l avea până acum, anume să controleze inclusiv mașinile cu care suporterii vin la meci, nu doar să facă un control corporal asupra celor care intră pe arene. Acest lucru nu este doar o posibilitate, ci o obligație. De asemenea, toți agenții de securitate ai cluburilor vor fi înscriși într-un registru, „gestionat de Jandarmeria Română”.

Însă cel mai îngrijorător fapt este că Jandarmeria va putea decide inclusiv ca un meci să se desfășoare fără spectatori. Legea 4/2008 impune organizatorilor de jocuri sportive să anunțe un plan de acțiune care trebuie aprobată de unitatea teritorială de jandarmi competentă. Aceasta are dreptul să ceară revizuirea lui, în cazul în care constată nereguli care pot pune în pericol siguranța spectatorilor. Însă noua lege elimină posibilitatea amendării clubului în cazul în care nu corijează deficiențele și o înlocuiește direct cu sancțiunea jocului fără spectatori.

Ce mai prevede noua lege: supraveghere „continuă” a tuturor suporterilor

De asemenea, supravegherea video va fi ridicată la nivelul unui stat polițienesc, impunând cluburilor impunerea unor standarde mult mai ridicate de control video, care să asigure înregistrarea in mod „simultan şi continuu” a comportamentului „tuturor” suporterilor. Potrivit legii în vigoare, clubul este obligat să asigure înregistrarea şi supravegherea video a comportamentului participanţilor in arena sportivă şi în zona punctelor de acces, pe timpul afluirii şi defluirii acestora, precum şi pe timpul desfăşurării jocului sportiv, printr-un sistem propriu, conectat in punctul de comandă şi deservit de către un tehnician, sub îndrumarea unui reprezentant al forţelor de ordine.

Prin noua lege însă, organizatorii meciurilor vor fi să asigure „înregistrarea şi supravegherea video în mod simultan şi continuu a comportamentului tuturor participanţilor în arena sportivă şi în zona punctelor de acces, pe timpul afluirii şi defluirii acestora, în zonele unde se comercializează şi/sau se consumă băuturi alcoolice, precum şi pe timpul desfăşurării competiţiei sau jocului sportiv”.

Bilete vândute doar cu buletinul

De asemenea, organizatorii sunt obligați să vândă bilete doar în baza unui act de identitate astfel încât să nu fie posibil ca suporterii cărora le-a fost interzis accesul pe stadioane să mai intre pe arene. Regula va fi aplicată indiferent de gradul de risc al unei partide, pentru „toate competiţiile şi jocurile sportive internaţionale oficiale, precum și pentru cele din cadrul Ligilor I şi II de fotbal şi prima ligă natională din cadrul altor competiţii sportive”.

Astfel, toți spectatorii vor ajunge automat cu nume, prenume și cod numeric personal în baza de date a jandarmilor. Până acum, acest lucru era posibil doar la cererea jandarmilor și numai pentru baza de date cu abonamentele vândute de un club.

Suporterii, puși să aleagă: ori bei, ori te uiți la meci

În ce privește permisiunea consumului de băuturi slab alcoolizate, cu concentrație de până la 5,5%, aceasta este departe de a fi o modificare revoluționară. Consumul se va putea face doar în spații special amenajate, cu precizarea că „este interzis consumul băuturilor alcoolice în orice spaţiu din arena sportivă care oferă vedere directă asupra terenului de joc.” Altfel spus, este eliminată posibilitatea de a combina două activități atât de „complexe”, să bei o bere și să te uiți la meci.

Berea va putea fi cumpărată doar prin scanarea biletului, iar jandarmii vor putea accesa datele astfel obținute astfel încât vor putea ști cât a băut fiecare, chiar dacă din cauza asta nu a apucat să vadă prea mult din partida respectivă.

Alungați de pe stadion pentru artificii de tort

Un alt capitol important al noii legi este legate de sancțiunile pentru încălcarea prevederilor sale. Practic, toate amenzile sunt înzecite față de cuantumul anterior, pentru a descuraja eventualele comportamente antisociale. În forma inițială a proiectului, era mărite de cinci ori, însă în Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională a decis să le înzecească.

În plus, s-a introdus o sancțiune nouă, anume posibilitatea interzicerii accesului pe stadion, pe o perioadă de 6 luni, pentru persoanele care introduc în arene articole pirotehnice de tip F1 care, potrivit legislației actuale, sunt „articole pirotehnice de divertisment care prezintă un risc foarte scăzut şi un nivel de zgomot neglijabil şi care sunt destinate utilizării în spaţii restrânse, inclusiv articolele pirotehnice de divertisment destinate utilizării în interiorul clădirilor cu destinaţia de locuinţă”. Printre acestea sunt, de exemplu, artificiile de brad sau de tort.

Când ar putea intra noua lege în vigoare

Șansele ca acest proiect să fie adoptat în Camera Deputaților în cursul acestei sesiuni parlamentare, care se încheie la sfârșitul lunii iunie, sunt aproape nule, întrucât proiectul trebuie să reia procedura de la Senat: să fie trimis comisiilor de specialitate pentru avizare și apoi pentru întocmirea raportului care urmează să fie supus votului plenului. Dacă toate termenele procedurale sunt respectate, votul final în plenul Camerei Deputaților poate fi dat în cursul următoarei sesiuni parlamentare, septembrie – decembrie 2026.

Pe de altă parte, există mai multe etape care pot prelungi procedura. În calitate de for decizional, Camera Deputaților nu are termen de adoptare tacită, astfel încât dezbaterile din comisii pot fi prelungite pe termen nelimitat practic. Chiar și în cazul în care este respectat termenul de raport, mai există posibilitatea contestării la Curtea Constituțională sau a unei cereri de reexaminare din partea președintelui României, dacă nu chiar a ambelor. În prima variantă, intrarea efectivă în vigoare depinde de cât de repede se pronunță CCR. În al doilea caz, este necesară reluarea întregii proceduri parlamentare. Un proiect de lege intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.