Instituția în care s-au plătit prime de peste 50 de milioane lei în ultimii ani. Suma uriașă care a ajuns la conducere

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este una dintre instituțiile statului recunoscută pentru salariile și indemnizațiile uriașe plătite conducerii, în condițiile în care fostul președinte avea o indemnizație lunară brută de circa 25.000 euro. Recent, ASF a făcut publice primele plătite conducerii și angajaților în ultimii ani, de unde rezultă că această instituție a plătit peste 60 de milioane lei, sumă netă, în perioada 2020 – 2024.

Primele uriașe plătite de către ASF în ultimii ani

Cu o întârziere de câteva săptămâni peste termenul legal de 15 zile, ASF a răspuns la finalul lunii octombrie interpelării făcute de către deputatul USR, Cezar Mihai Dragotescu, care a cerut informații de la mai multe instituții privind sumele plătite ca prime sau bonusuri începând cu anul 2020. ANRE și ANCOM au fost primele instituții care au precizat primele plătite, în cazul ASF fiind nevoit să reitereze cererea de informații.

Într-un final, instituția condusă de la finalul anului de către președintele Alexandru Petrescu, a trimis cifrele oficiale precizând că între anii 2020-2024 ASF a plătit doar prime angajaților săi, și „nu a plătit bonusuri, premii sau alte forme suplimentare de remunerare”.

Din datele prezentate de către ASF, reiese că în perioada 2020-2024, instituția de supraveghere a piețelor financiare a plătit prime, în sumă netă, de peste 61 de milioane lei. Din această sumă, cea mai mare parte a revenit personalului de execuție – peste 45 de milioane, în timp ce cei 9 membri ai Consiliului ASF au luat împreună peste 3,3 milioane de lei. În total, șefii din ASF au primit prime de 15 milioane lei, adică circa 25% din întreaga sumă.

Datele ASF arată că în anul 2022, anul de dinaintea celui mai mare faliment de pe piața financiară din România, Euroins, au fost plătite cele mai mari prime – în sumă totală de 17 milioane lei.

Ce prime s-au dat în anul falimentului Euroins

În septembrie 2023, la două luni de la deschiderea falimentului Euroins, și la șase luni de la retragerea autorizației de către ASF, lichidatorul judiciar estima la 5 miliarde de lei – adică circa un miliar de euro, costurile prăbușirii celui mai mare jucător de pe piața asigurărilor auto.

ASF avea să fie criticată pentru faptul de a nu fi exercitat o supraveghere efectivă și riguroasă asupra Euroins începând cu finalul anului 2019 și până la începutul anului 2023, atunci când avea să descopere, în urma informațiilor primite de la Ministerul Finanțelor, un deficit de capital de solvabilitate de peste 400 milioane euro. Spre exemplu, în 2019 sau 2020 ASF nu a dispus audituri aprofundate la societatea Euroins, în ciuda celor câtorva amenzi aplicate, ba chiar Autoritatea avea să accepte garanții de la societăți afiliate (în special din grupul Eurohold, Bulgaria), fără o verificare riguroasă a valorii acestora.

În anul următor, după falimentul City Insurance (septembrie 2021), ASF avea să permită Euroins să devină principalul asigurător RCA, crescând masiv expunerea pe piață, iar în anul 2022, deși ASF a primit multiple sesizări privind întârzieri la plata despăgubirilor, nu a emis niciun raport public de control.

Anii 2020-2023 au fost și anii în care în cadrul ASF s-au acordat și cele mai mari prime. Personalul de conducere a primit peste 10 milioane de lei, iar cei 9 membri ai Consiliului ASF au primit 3,3 milioane lei (practic întreaga sumă primită cu titlul de prime).

Personalul și șefii ASF, câte 16 salarii anual

ASF nu a transmis, și nici nu i s-au cerut, cifrele pe anul 2019. Datele din execuția bugetară arată că fondul de premii din acel an a fost de 23,6 milioane lei. Este vorba de suma brută, de unde ar rezulta că în acel an angajații și conducerea ASF au beneficiat de prime de 13,7 milioane lei.

În anul 2023, deputatul USR Claudiu Năsui făcea public contractul colectiv de muncă de la ASF, document obținut în instanță, și care arăta că atât personalul de execuție dar și conducerea ASF ajunseseră să beneficieze de câte 16 salarii lunare pe an. Mai exact, cele patru salarii suplimentare erau acordate unul ca primă de Crăciun, un al doilea de vacanță, un altul pentru rezultatele obținute și, cel de-al patrulea, de Ziua ASF.

„Ei aveau înainte 14 salarii și și-au mai adăugat în februarie anul anului trecut, pe 16 februarie, prin contractul colectiv de muncă, încă două salarii, anume unul care se dă practic înainte de vacanță, de vacanța mare, și încă unul care se dă de ziua ASF, fiind un fel de primă de concediu.

Vă citesc din contractul colectiv de muncă, zice așa: salariații ASF și membrii executivului, ai consiliului ASF beneficiază de o primă de vacanță în cuantum de 100% din salariu brut și sau indemnizația brută lunară din luna precedent acordării, în același procent”, declara Claudiu Năsui pentru Economedia în octombrie 2024.

Ultima declarație a fostului președinte al ASF, Nicu Marcu, al cărui mandat a încetat la finalul lui 2023 și care a fost numit apoi la ORNISS, arată că acesta beneficiase în anul fiscal 2023 de o indemnizație de 930.000 lei.