O potențială țintă pentru tratarea oboselii în cazul Covid prelungit, identificată de cercetători

Potrivit definiției clinice stabilite de către experți în Sănătate și propusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru afecțiunea post-Covid-19, numită de obicei„Covid prelungit“, simptomele apar în cel mult 3 luni după infecție, durează cel puțin 2 luni și nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ. Definiția a fost elaborată după consultarea experților și pacienților și s-a realizat prin consens pe baza metodei Delphi. Cele mai frecvente simptome ale Covid prelungit sunt oboseala, dificultățile de respirație și disfuncția cognitivă. Simptomele afecțiunii pot fluctua în timp și apar fie după recuperarea în urma uner forme severe de Covid-19, fie persistă după boala inițială.

Cercetătorii au descoperit un proces la muștele de fructe care leagă inflamația de afectarea funcției motorii, oferind o țintă potențială pentru tratarea oboselii musculare persistente la pacienții cu Covid prelungit.

Dintre numeroasele simptome ale bolii Covid prelungit, intoleranța la efort ar putea fi considerată una dintre cele mai debilitante.

„Aceasta este mai mult decât o lipsă de motivație de a ne mișca pentru că nu ne simțim bine”, spune Aaron Johnson, biolog de dezvoltare la Universitatea Washington. „Aceste procese reduc nivelul de energie din mușchiul scheletic, diminuând capacitatea de a se mișca și de a funcționa normal”, notează el.

Fiecare nouă infecție cu virusul SARS-CoV-2 crește riscul de Covid de lungă durată, spun specialiștii. Aproape 18 milioane de americani adulți s-au confruntat deja cu această stare de sănătate persistentă și cu simptomele sale fizice epuizante.

Multe dintre aceste simptome sunt familiare, inclusiv pierderea de energie care afectează aproximativ jumătate dintre persoanele care suferă de Covid prelungit. Oboseala musculară este prezentă și în alte afecțiuni postvirale, precum și la persoanele care suferă de boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.

Toate aceste afecțiuni au în comun inflamația sistemului nervos central. Markerii chimici asociați cu leziunile cerebrale au fost, de asemenea, identificați la pacienții afectați de Covid-19.

Astfel, specialiștii la Universitatea Washington au utilizat modele animale pentru a explora modul în care neuronii inflamați pot duce la funcționarea defectuoasă a mușchilor. Ei au identificat o cale de semnalizare între celulele creierului și mușchi atât la muște, cât și la șoareci, care duce care duce la o pierdere a funcției musculare.

„Muștele și șoarecii care aveau proteine asociate cu Covid în creier au prezentat o funcție motorie redusă – muștele nu se cățărau la fel de bine cum ar fi trebuit, iar șoarecii nu alergau la fel de bine sau la fel de mult ca șoarecii de control”, explică Johnson.

El a precizat că efecte similare au fost observate asupra funcției musculare atunci când creierul a fost expus la proteine asociate bacteriilor și la proteina amiloid beta a bolii Alzheimer, și că au obținut dovezi că acest efect poate deveni cronic.

„Chiar dacă o infecție este eliminată rapid, performanța musculară redusă rămâne multe zile, potrivit experimentelor noastre”, a precizat cercetătorul american.

La om, inflamația determină neuronii să elibereze citokina imună interleukina-6 (IL-6). Echipa a constatat că o proteină comparabilă la animalele de testare a călătorit până la mușchii acestora prin fluxul sanguin și a activat un program celular numit JAK-STAT.

Acesta a redus apoi cantitatea de energie produsă de centralele mitocondriale ale țesuturilor musculare.

Colorarea cu violet a mușchiului de muscă de fructe arată cât de bine produc energie celulară mitocondriile în mușchiul sănătos (stânga) și în mușchiul afectat de căile rezultate din stresul SNC. Credit: Yang și colab., Science Immunology, iulie 2024

„Nu suntem siguri de ce creierul produce un semnal proteic care este atât de dăunător pentru funcția musculară în atât de multe categorii diferite de boli”, spune Johnson.

„Dacă vrem să speculăm cu privire la posibilele motive pentru care acest proces a rămas cu noi pe parcursul evoluției umane, în ciuda daunelor pe care le produce, ar putea fi o modalitate prin care creierul își realocă resursele în timp ce se luptă cu boala. Avem nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine acest proces și consecințele sale în întregul organism”, a precizat el.

Echipa a folosit medicamente pentru a bloca această cale la muște pentru a confirma că procesul poate fi inversat, așa cum s-a demonstrat în studiile anterioare pe șoareci.

Inhibitorii IL-6 au fost deja utilizați cu succes pentru tratarea bolilor autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, și s-au arătat promițători în câteva cazuri grave de Covid-19 până în prezent.

„Pare probabil că axa creier-mușchi este activată de infecțiile respiratorii prin CSF (lichidul cefalorahidian) și continuă să semnaleze mult timp după ce infecția inițială este eliminată”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.

„Covid prelungit poate fi, prin urmare, cauzată de semnalizarea cronică a citokinelor”, concluzionează aceștia.

Cercetătorii de la Universitățile Oxford, Leeds și Arizona au analizat zeci de studii anterioare privind Covid prelungit pentru a examina numărul și gama de persoane afectate, mecanismele care stau la baza bolii, numeroasele simptome pe care le dezvoltă pacienții și tratamentele actuale și viitoare.

Prin modificarea substanțelor chimice secretate de neuronii umani, este acum clar cum inflamația creierului cauzată de multe afecțiuni diferite poate avea un impact fizic atât de profund asupra întregului organism, spun cercetătorii din studiul publicat recent în revista Science Immunology.

Ei au avertizat că, deși este încă neclar modul în care SARS-CoV-2 ajunge în sistemul nervos central la om pentru a declanșa această inflamație, noile informații ar putea duce la o dezvoltarea unui tratament necesar pentru cei care suferă de o serie de afecțiuni cronice.

Articolul O potențială țintă pentru tratarea oboselii în cazul Covid prelungit, identificată de cercetători apare prima dată în 360medical.ro.