Încă două asociații din România solicită reevaluarea unei directive europene privind tratarea apelor uzate, care “are potențialul de a afecta accesul pacienților la medicamente”

Comisia Europeană a elaborat un proiect de Directivă privind tratarea apelor uzate urbane, care se apropie de aprobarea finală în Consiliul European de Miniștri. Proiectul consideră că produsele farmaceutice și cosmeticele sunt responsabile pentru 92% din micropoluanții din apele uzate, un procent contestat de industria farmaceutică, care solicită reevaluarea prevederilor Directivei.

În urmă cu o săptămână, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a atras atenția asupra efectelor negative pe care proiectul de directivă le-ar putea avea asupra accesului pacienților români la medicamente esențiale.

O evaluare realizată la un producător reprezentativ indica faptul că circa 7% dintre medicamentele generice fabricate ar deveni neviabile din punct de vedere economic în urma aplicării directivei.

Luni, alte două organizații din România – Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI) – au solicitat “reevaluarea cadrului legislativ al Directivei privind tratarea apelor uzate urbane (UWWTD) pentru a se asigura că este aliniat cu principiile proporționalității, echității și durabilității”.

“În forma actuală propusă de Comisia Europeană, directiva conține inadvertențe majore și are potențialul de a impacta negativ accesul pacienților la medicamente și produse farmaceutice”, au precizat cele două asociații, într-un comunicat.

Astfel, ARPIM și RASCI își exprimă profunda îngrijorare cu privire la propunerile incluse în această Directivă, considerând că studiul de fezabilitate și de evaluare a impactului efectuat de Comisia Europeană conține inexactități semnificative, care ar putea avea consecințe de amploare asupra sistemului de sănătate și asupra peisajului industrial mai larg.

Potrivit celor două asociații, una dintre cele mai îngrijorătoare prevederi este constatarea că produsele farmaceutice și cosmeticele sunt considerate responsabile pentru 92% din micropoluanții din apele uzate.

“Această cifră supraestimează semnificativ contribuția sectorului nostru, deoarece dovezile independente demonstrează că produsele farmaceutice și cosmeticele reprezintă doar 10-13% din încărcătura toxică totală. Alte industrii, cum ar fi pesticidele, aditivii din plastic, produsele alimentare și produsele chimice industriale, sunt contribuitori substanțiali, dar nu sunt trași la răspundere într-un mod comparabil”, a declarat directorul executiv al ARPIM, Dan Zaharescu.

Cadrul de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR), în forma propusă, plasează în mod inechitabil povara financiară a costurilor de tratament cuaternar doar pe două sectoare: farmaceutic și cosmetic, consideră asociațiile.

“Această aplicare restrânsă a principiului „poluatorul plătește” nu numai că denaturează sursele reale de poluare, dar riscă și să impună obligații financiare excesive industriei noastre”, menționează comunicatul.

Industria de profil consideră că sectorul farmaceutic va fi afectat de consecințele negative involuntare ale acestei legislații, afectând sustenabilitatea și autonomia strategică a sectorului farmaceutic și a sistemului de sănătate din Europa.

În plus, cele două asociații sunt profund îngrijorate de impactul potențial asupra disponibilității medicamentelor critice și de lipsa acestora.

O analiză preliminară arată că o parte din portofoliul de produse ar putea deveni nesustenabilă din punct de vedere economic, unele dintre aceste produse fiind clasificate drept medicamente critice pe lista Uniunii.

“Având în vedere fragilitatea dovezilor științifice care stau la baza modificării Directivei și alocarea disproporționată a costurilor, solicităm cu celeritate reevaluarea cadrului legislativ al Directivei pentru a se asigura că este aliniat cu principiile proporționalității, echității și durabilității. O abordare mai echilibrată și mai favorabilă incluziunii, care să ia în considerare toți factorii care contribuie la micropoluanți, ar servi mai bine atât mediului, cât și cetățenilor UE”, a afirmat directorul executiv al RASCI, Diana Mereu.

O solicitare în acest sens a fost deja trimisă în prim-ministrului României și către ministerele Mediului și Sănătății, pentru a cere reevaluarea datelor științifice utilizate și pentru a pleda pentru o soluție legislativă proporțională și echitabilă.

Articolul Încă două asociații din România solicită reevaluarea unei directive europene privind tratarea apelor uzate, care “are potențialul de a afecta accesul pacienților la medicamente” apare prima dată în 360medical.ro.