Cercetătorii au identificat o nouă potențială țintă pentru tratarea insuficienței cardiace

Pe măsură ce societatea îmbătrânește, numărul pacienților cu insuficiență cardiacă crește rapid. Progresia bolii este cauzată de creșterea excesivă a țesutului fibrotic în inimă, cunoscută sub numele de fibroză. Un grup de cercetători japonezi a descoperit că fibroza cardiacă este reglată de enzima protein-kinază N (PKN). Deoarece nu există terapii care să vizeze PKN, controlul acestei enzime ar putea fi o țintă terapeutică promițătoare pentru dezvoltarea de noi tratamente împotriva insuficienței cardiace.

Creșterea excesivă a țesutului fibrotic în inimă, cunoscută sub numele de fibroză, este asociată cu progresia insuficienței cardiace.

Un grup de la facultatea de medicină a universității Nagoya, din Japonia, a descoperit o enzimă, proteina kinază N (PKN), care reglează fibroza cardiacă.

Enzima catalizează transformarea fibroblastelor cardiace în miofibroblaste, ceea ce amenință integritatea inimii. Eliminarea acestei enzime a redus disfuncția cardiacă, indicând potențialul tratamentelor anti-PKN ca terapie promițătoare pentru protejarea pacienților împotriva insuficienței cardiace.

Studiul a fost publicat recent în revista NatureCommunications.

Inima utilizează celule mici cunoscute sub numele de fibroblaste pentru a-și menține integritatea, iar după leziuni, acestea sunt adesea transformate în miofibroblaste.

Miofibroblastele ajută la vindecarea rănilor prin producerea țesuturilor fibroase de legătură, cum ar fi colagenul și elastina.

Cu toate acestea, la pacienții cu insuficiență cardiacă, acestea cauzează adesea acumularea excesivă de țesut, ceea ce duce la rigidizarea țesutului cardiac și la afectarea funcției, o afecțiune care este cunoscută sub numele de fibroză.

Acest proces determină o pierdere a integrității structurii inimii, crescând riscul unui infarct miocardic (atac de cord).

Enzima PKN este implicată într-o cascadă de semnalizare care determină activarea fibroblastelor cardiace.

Un grup condus de doctorii Satoya Yoshida, Mikito Takefuji și Toyoaki Murohara din cadrul Departamentului de cardiologie al Școlii superioare de medicină a Universității din Nagoya a suspectat implicarea PKN în transformarea fibroblastelor în miofibroblaste observată în fibroză.

În colaborare cu cercetători de la Institutul Max Planck, aceștia au investigat rolul acestei enzime într-un nou studiu.

În celulele mamiferelor, există trei forme de PKN: PKN1, 2 și 3. Cu ajutorul datelor de secvențiere a ARN, aceștia au identificat PKN1 și 2 în fibroblastele cardiace.

Studiul a utilizat șoareci crescuți fără PKN1 și PKN2. Acesta a constatat că, deși funcția inimii nu a fost afectată, a existat o scădere notabilă a expresiei actinei și a colagenului în modelul de infarct miocardic și insuficiență cardiacă.

Aceste proteine sunt componente esențiale responsabile pentru acumularea de țesut observată în fibroză.

Echipa a constatat, de asemenea, că șoarecii cu PKN1 și 2 suprimate nu au prezentat conversia fibroblastelor în miofibroblaste.

„Deși studiul nostru a fost realizat pe un model de șoarece, expresia PKN a fost demonstrată în fibroblastele inimii umane, astfel încât sunt așteptate rezultate similare în studiile la om”, a declarat dr. Yoshida, într-un comunicat.

„De fapt, aproape toate bolile de inimă sunt strâns legate de fibroza inimii. Cred că descoperirile noastre contribuie la îmbunătățirea prognosticului multor boli de inimă, în special a insuficienței cardiace”, a mai precizat cercetătorul japonez.

În prezent, nu există tratamente care să se concentreze asupra enzimei PKN.

Grupul de cercetători speră că aceste descoperiri vor duce la dezvoltarea de inhibitori PKN, ceea ce ar reprezenta un nou tip de tratament pentru pacienții cu risc de insuficiență cardiacă.

Foto: Modele de șoareci cu PKN1/2 suprimată (dreapta) nu au prezentat conversia fibroblastului (roșu) în miofibroblast (verde) comparativ cu șoarecii de control (stânga). Credit: Satoya Yoshida, septembrie 2024.

Articolul Cercetătorii au identificat o nouă potențială țintă pentru tratarea insuficienței cardiace apare prima dată în 360medical.ro.