De ce s-au înmulțit cazurile de hantavirus în România. Doctorul Adrian Marinescu spune că numărul ar fi mai mare față de ce se știe: „Testăm”

Un posibil nou caz de hantavirus investigat la Spitalul Județean de Urgență din Reșița readuce în atenție o infecție virală despre care, până de curând, se vorbea foarte puțin în România. Un pompier în vârstă de 43 de ani, întors recent din Serbia, a ajuns internat cu febră mare persistentă, de aproape 40 de grade, iar medicii au ridicat suspiciunea unei infecții cu hantavirus. Probele biologice au fost trimise la Institutul Cantacuzino din București, singura instituție din țară care poate confirma diagnosticul.

De ce cresc suspiciunile de infecții cu hantavirus în România

Cazul vine într-un context în care tot mai mulți români aud despre hantavirus, iar apariția unor suspiciuni succesive a ridicat întrebări legate de o posibilă creștere a numărului de îmbolnăviri. Medicul infecționist Adrian Marinescu, de la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, explică însă, într-o declarație acordată în exclusivitate pentru FANATIK, că lucrurile trebuie privite cu prudență și că realitatea este mai complexă decât pare la prima vedere.

„Înainte de toate, infecția cu hantavirus, oriunde în Europa, a fost subdiagnosticată până în acest moment. Asta înseamnă nu că am avea o explozie de cazuri, dar am avea mai multe decât cele diagnosticate”, afirmă Adrian Marinescu. Practic, spune medicul, multe infecții ar fi putut trece neobservate ani la rând, pentru că simptomele pot semăna foarte mult cu cele ale unei viroze obișnuite. Febra, starea generală alterată, durerile musculare sau oboseala prelungită nu trimit automat medicii cu gândul la hantavirus.

Explicațiile medicului Adrian Marinescu

„Sunt situații frecvente când o simptomatologie de tip viroză e trecută cu vederea și este pus diagnosticul prin teste de laborator”, explică specialistul. Interesul crescut pentru acest virus a apărut mai ales în ultimele săptămâni, după discuțiile internaționale legate de un vas de croazieră și de existența unei tulpini rare care s-ar putea transmite de la om la om. În mod normal, hantavirusul nu se transmite interuman, ci prin contactul cu excrețiile rozătoarelor infectate. Oamenii se pot îmbolnăvi prin inhalarea particulelor contaminate provenite din urină, salivă sau fecale de rozătoare, mai ales în spații închise și slab ventilate.

Cazul de la Reșița nu ar avea legătură cu vasul de croazieră care a fost în carantină

Adrian Marinescu spune însă că atenția crescută a medicilor a dus și la mai multe testări. „În contextul ultimelor săptămâni, când am discutat de acel vas de croazieră, de tulpina care se transmite de la om la om, lumea a fost mai atentă la hantavirus, ceea ce înseamnă că testăm mai mult decât o făceam înainte. Am spus de ceva vreme că vom avea ceva mai multe cazuri de hantavirus, pentru că testăm și vom avea mai multe diagnostice”, a declarat medicul pentru FANATIK.

Cu alte cuvinte, faptul că apar mai multe suspiciuni nu înseamnă automat că virusul s-a răspândit exploziv în România, ci și că medicii caută mai atent această infecție. La Reșița, conducerea spitalului spune că pacientul este stabil și că, cel puțin momentan, nu există afectare pulmonară sau renală severă, caracteristicăformelor grave de boală. Managerul unității, Cristian Toader, a precizat că suspiciunea a fost ridicată de medicii infecționiști, iar între timp au fost luate măsuri suplimentare de deratizare în toate cele trei staționare ale spitalului.

Pentru moment, cazul rămâne doar o suspiciune, iar Adrian Marinescu atrage atenția că nu există indicii care să sugereze o schimbare majoră în comportamentul virusului. „Pot să am un focar sau mai multe cazuri izolate, dar nu înseamnă nimic. E al doilea caz suspect, de altfel, am mai avut un caz anul ăsta, deci ăsta ar fi al treilea de suspiciune. Câtă vreme n-ai un context de transmitere de la om la om, n-ai o persoană venită de pe acel vas, cât timp nu te gândești că virusul se transmite mai ușor nu e nimic diferit față de ce se știa înainte”, spune medicul infecționist.

Fără vaccin și fără tratament specific

Specialistul avertizează însă că infecțiile virale trebuie urmărite atent, mai ales atunci când simptomele persistă. „Infecțiile virale dau simptome care pot fi prelungite. Nu spune nimeni să nu monitorizăm, să nu luăm în calcul dacă se modifică ceva”, afirmă acesta.

În același timp, una dintre marile probleme este lipsa unui tratament specific pentru hantavirus. La fel ca în cazul multor alte infecții virale, medicii pot trata în principal complicațiile și simptomele, fără a exista un antiviral dedicat. „Din păcate, nu există un tratament antiviral specific, cum se întâmplă cu multe boli virale. Nu există un vaccin, e o discuție, e o cercetare. Nu s-a luat în calcul ca o problemă de sănătate publică”, explică Adrian Marinescu.