Premieră pentru România: un avion de vânătoare F-16 a doborât o dronă într-o misiune NATO. De ce nu s-a putut interveni la fel și în spațiul nostru aerian?
O aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române, care executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită în spațiul baltic, în cadrul angajamentului României față de securitatea colectivă a NATO, a doborât, marți, 19 mai, o dronă în spațiul aerian al Estoniei. MApN a comunicat și modul în care aceasta a fost dată jos. Un expert în politică externă a spus pentru FANATIK ce însemnătate are acest eveniment pentru țara noastră. De ce nu s-a putut interveni la fel și când a fost vorba de încălcarea spațiului aerian românesc?
Un avion de vânătoare românesc a doborât o dronă
Incidentul a avut loc marți, 19 mai, în jurul orei 11.00. Atunci, două aeronave F-16 din Detașamentul Carpathian Vipers au fost ridicate în aer de către Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate (CAOC) Uedem pentru o alertă de Poliție Aeriană și au doborât o dronă, care, ulterior, s-a dovedit a fi ucraineană. De asemenea, MApN a descris și modul în care aceasta a fost neutralizată.
„Piloții au identificat ținta și au parcurs toate procedurile de identificare, aprobare pentru angajare și minimizare a riscurilor, după care au lansat o rachetă aer-aer, doborând o dronă”, a transmis ministerul.
Tot MApN a mai menționat că Forțele Aeriene Române se află la a patra dislocare în Lituania, unde au asigurat protejarea integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice și al NATO, iar prima misiune de Poliție Aeriană a fost executată în perioada august-octombrie 2007, cu un detașament format din 67 de militari și patru MiG -21 LanceR din Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”.
„Cea de-a doua și cea de-a treia misiunea au fost executate în perioada aprilie-iulie 2023, respectiv aprilie-iulie 2025, cu câte 100 de militari și patru F-16 Fighting Falcon din Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță”, se mai arată în informarea publicată de instituție.
Radu Miruță vrea acordarea emblemei de emisar pentru pace pilotului român
În acest context, ministrul interimar al apărării, Radu Miruță, a anunțat că va propune acordarea emblemei de emisar pentru pace, clasa întâi, comandorului Costel-Alexandru Pavelescu, cel care a doborât o dronă intrată în spaţiul aerian al Estoniei.
„Aflat în misiune de poliție aeriana în Lituania, din partea României, la bordul unui avion de vânătoare F16 românesc, căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru a reușit să încadreze, să angajeze și să pună la pământ o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei. L-am cunoscut pe comandorul Pavelescu în baza aeriană 86 de la Fetești si i-am remarcat de atunci determinarea ca profesional să demonstreze că de la bordul unui F16 va reuși să doboare o astfel de țintă. Astăzi a demonstrat-o.
Reușita comandorului român este extrem de apreciată la nivelul aliaților, ministrul Apărării din Estonia, colegul meu Hanno Pevkur a ținut să transmită României felicitări. Pentru ca dintr-un avion F16 să fie tras într-o dronă, trebuie îndeplinite simultan o serie de condiții. Ceea ce s-a întâmplat astăzi în Estonia. Da, România poate”, a transmis Miruță pe pagina sa de Facebook.
Drona doborâtă era a ucrainenilor
În cel mai scurt timp s-a analizat și proveniența dronei și s-a dovedit a fi un dispozitiv ce aparținea Ucrainei, care era rătăcit. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tîhîi, susține că Rusia continuă să redirecționeze drone ucrainene spre țările baltice prin bruiaj.
„Moscova face acest lucru intenționat, concomitent cu intensificarea propagandei. Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri din statele baltice pentru astfel de incidente neintenționate”, a spus acesta, conform Pravda.
Tot Tîhîi a precizat că Ucraina rămâne angajată într-o cooperare strânsă între instituțiile relevante pentru a se stabili circumstanțele fiecărui incident și pentru a identifica modalități de prevenire a unor situații similare ce ar putea avea loc în viitor, inclusiv prin implicarea directă a unor echipe de experți ucraineni. Purtătorul de cuvânt a subliniat că Rusia nu are dreptul să învinovățească Ucraina, statele baltice sau Finlanda „pentru consecințele propriilor sale acțiuni și, în sens mai larg, ale războiului său de agresiune”.
„Reiterăm faptul că, în pofida afirmațiilor propagandei ruse, nici Estonia, nici Letonia, Lituania sau Finlanda nu au permis vreodată (Ucrainei) să își folosească spațiul aerian pentru atacuri asupra Rusiei. Mai mult, Ucraina nu a solicitat niciodată o astfel de utilizare”, a adăugat el, conform sursei citate.
Ce însemnătate are acest eveniment pentru România
În urma acestui eveniment, FANATIK a discutat cu analistul pe politică externă și expertul în securitate Cătălin Done. Acesta susține că este o dovadă clară că autoritățile române își îndeplinesc, fără dar și poate, misiunea pe care și-au asumat-o în fața aliaților nord-atlantici.
„Aviația noastră este prezentă în statele baltice, tocmai cu această misiune de poliție aeriană și da, este clar dovada, fără dar și poate, că Alianța Nord-Atlantică ne protejează. Este un moment simbolic și este o dovadă că România poate și garantează un grad de securitate uriașă pentru frontul acesta al flancului estic”, ne-a spus expertul.
De ce în România nu s-a acționat la fel?
Pe buzele românilor apare o întrebare, și anume: De ce nu s-a acționat și în România la fel atunci când dronele rusești au încălcat spațiul aerian național de atâtea ori? În acest context, politologul Cătălin Done lămurește situația și precizează că la noi nu s-a putut din cauza legislației. De asemenea, acesta subliniază că politicienii din statele baltice au mai mult curaj în a acționa în astfel de situații de urgență.
„La noi legislația este una extrem de defectuoasă și, anume, decizia politică a fost pusă pe umeri responsabilității pilotului. Pilotul și comandantul misiunii sunt cei care iau această decizie. În statele baltice, în schimb, politicienii au mult mai mult curaj și demonstrează fără echivoc faptul că, atunci când vine vorba despre protecția cetățenilor din statele baltice, acești politicieni nu se joacă. Este o dovadă clară că autoritățile Estoniei își fac treaba și că, indiferent de originea dronei, securitatea și siguranța cetățenilor este pe primul loc și nu riscă”, a punctat analistul politic pentru FANATIK.
