Haos în Ormuz, o navă franceză a fost lovită în strâmtoare, după ce Trump a suspendat „Proiectul Libertate”. Europa se pregătește de noi scumpiri

Donald Trump a făcut o nouă mișcare surprinzătoare şi a ordonat suspendarea temporară a „Proiectului Libertate”, de escortare a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, la doar o zi după startul operaţiunii. La scurt timp după anunţ a fost lovită cu proiectile o navă franceză care tranzita zona, iar mai mulţi membri ai echipajului au fost răniţi. În plan economic, Banca Centrală Europeană este gata să intervină în această vară prin două majorări ale ratelor dobânzii, pentru a stopa efectele crizei energetice derivate din criza din Orientul Mijlociu.

Navă container franceză, lovită de proiectile în Strâmtoarea Ormuz

Trump anunțase „Proiectul Libertate” duminică seara, asigurând țările ale căror nave au fost blocate de conflict că SUA le vor escorta în siguranță dincolo de căile navigabile aflate sub blocada iraniană. Aproape 23.000 de marinari sunt blocați în Golful Persic din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, iar Comandamentul Militar Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că armata va desfășura „distrugătoare cu rachete ghidate, peste 100 de aeronave și nave, platforme fără pilot multi-domeniu și 15.000 de militari”, anunţ la care Teheranul a răspuns cu ostilitate.

Operațiunea de escortare a navelor a provocat un schimb de focuri între Statele Unite și Iran, precum și o serie de atacuri cu rachete din partea Gărzilor Revoluţionare Iraniene împotriva Emiratelor Arabe Unite, o escaladare nemaiîntâlnită de la intrarea în vigoare a armistiţiului, în urmă cu aproximativ o lună.

Între timp, la câteva ore după suspendarea operaţiunii „Proiectul Libertate”, nava container „San Antonio”, sub pavilion maltez, dar care aparține firmei franceze de transport maritim CMA CGM, a fost ținta unui atac în Strâmtoarea Ormuz, după cum a confirmat compania. „Membrii echipajului au fost răniți şi au fost evacuați și primesc îngrijiri medicale”, se arată într-un comunicat. Agenția britanică pentru siguranță maritimă UKMTO a confirmat că o navă de marfă a fost lovită de un proiectil de origine necunoscută.

BCE intenționează să majoreze de două ori ratele dobânzii în următoarele luni

Pentru Europa conflictul armat începe să treacă pe plan secundar, analiştii economici apreciază că jocul așteptării se apropie de sfârșit, iar scenariul începe deja să se schimbe într-unul mai sever. Sub presiunea unui baril de țiței de peste 100 de dolari și a logisticii globale strangulate de criza din Strâmtoarea Ormuz, Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește piețele pentru o înăsprire a măsurilor.

După cum subliniază surse familiarizate cu problema, se conturează o strategie fermă, fără alternative. Astfel, dacă blocada navală din Orientul Mijlociu nu este ridicată în curând, BCE va aproba până la sfârşitul anului două majorări ale ratelor dobânzii, ambele cu câte 25 de puncte de bază (0,25%). Prima ajustare a ratei este programată pentru reuniunea din iunie, iar a doua se preconizează să aibă loc în luna septembrie, după reîntoarcerea din vacanţa de vară.

Creșterea ratelor dobânzii va duce la scumpirea creditelor și în România

Creșterea ratelor dobânzii ar avea efecte directe asupra consumatorilor români, prin creşterea dobânzilor la creditele ipotecare şi la creditele de consum. Mai întâi va creşte EURIBOIR, care scumpeşte creditele în euro, dar asta va atrage după şi creşterea IRCC, după care sunt calculate creditele în lei. Măsura BCE ar pune presiune asupra cursului valutar din ţara noastră, dacă Banca Naţională a României nu va creşte la rândul său dobânzile. În caz contrar leul va fi sub presiune, iar riscul de depreciere este foarte mare.

Analiştii spun că BCE dorește să prevină cu orice preț ca un șoc clasic al ofertei, în care un bun primar care devine rar, cum ar fi petrolul, să se transforme într-un șoc al cererii. Mecanismul nu este nou, după cum explică un oficial de rang înalt al BCE: „Creșterile mari ale prețurilor îi împing pe cetățeni să reducă achizițiile, valorile producției se prăbușesc, declanșând concedieri și o compresie structurală a salariilor”. În acest scenariu, explică o a doua sursă, „înclinația de a cheltui dispare, iar spirala recesionistă se activează instantaneu”.