România, a treia cea mai mare creștere a morților subite din Europa. Concluzia unui studiu care a analizat 53 de milioane de decese

La fiecare 2,2 minute o persoană din Europa moare subit. Moartea subită este definită ca moartea neașteptată și rapidă, în decurs de o oră de la apariția simptomelor, a unei persoane aparent sănătoase. Cele mai frecvente cauze sunt cele cardiace, cum ar fi o aritmie gravă sau fibrilația ventriculară, dar sunt destule situaţiile în care decesul nu e legat neapărat de o boală a inimii. Un nou studiu publicat în The Lancet Regional Health Europe a analizat datele OMS privind mortalitatea și a constatat că moartea subită a cunoscut o creștere alarmantă în ultimii zece ani.

Spania a înregistrat cea mai mare creştere a ratei morţilor subite

Studiul The Lancet este cel mai cuprinzător și actualizat privitor la moartea subită pe continentul european. Acesta analizează date din 26 de țări, în care s-au produs 53 de milioane de decese, dintre care 5%, aproape 2,6 milioane, au avut ca şi cauză moartea subită. Perioada analizată se întinde pe perioada unui deceniu, 2010-2020, constatându-se o creştere de 31% faţă de deceniul anterior, cu o incidenţă mai mare în ţările din Europa de Est şi de Sud. Datele arată însă că, faţă de deceniul anterior, procentele s-au stabilizat în Europa de Nord şi au scăzut în Europa de Vest.

La nivel național, există, de asemenea, diferențe substanțiale. În ciuda scăderii înregistrate în Europa de Vest, procentele au crescut considerabil în Spania, ţara unde s-a înregistrat cea mai mare creştere, cu 3,3%. Pe locul doi se află Germania (2,8%), iar poziţia a treia este împărţită de României şi Polonia (ambele cu 1,5%). În schimb, țările cu cea mai mare reducere anuală a deceselor subite sunt Austria (-8%), Belgia (-7,9%) şi Italia (-6,2%).

Bărbații domină statistica morţilor subite, dar femeile înregistrează o tendinţă îngrijorătoare

Cercetătorii nu investighează punctual cauzele creșterii numărului de cazuri din România sau alte țări, ci sugerează, ca ipoteză generală pentru a explica diferențele dintre state, variații în profilurile de risc cardiovascular ale populației, accesul la sistemul de sănătate și eficienţa serviciilor de intervenție în caz de urgență. De asemenea, ei subliniază faptul că decesele subite nu sunt cauzate doar de probleme cardiace, deși sunt frecvent asociate cu această cauză. Ele pot fi, de asemenea, cauzate de hemoragii cerebrale severe, supradoze de medicamente sau embolii pulmonare.

Dintre cele 2.583.559 de morţi subite înregistrate, 1.935.741 au fost bărbați și 647.818 femei. Deși 75% dintre cei care au decedat au fost bărbați, s-a înregistrat totuşi o creştere alarmantă a morţilor subite în rândul femeilor. Studiul subliniază, deși nu oferă o cifră exactă, că accelerarea acestei tendințe a fost mai pronunțată la femei în timpul celor 10 ani, iar medicii avertizează că această constatare ar trebui să determine o monitorizare mai atentă a mortalității subite în rândul acestora.

Riscul de moarte subită nu e legat doar de înaintarea în vârstă

În ceea ce privește vârsta, deși este adevărat că riscul de moarte subită crește pe măsură ce aceasta este mai înaintată, studiul publicat în The Lancet arată că această creștere de 31% nu se explică exclusiv prin îmbătrânirea populației europene. Chiar şi după ce autorii studiului au folosit un artificiu tehnic, „egalizând” statistic populația, ca și cum toate țările ar avea aceeași structură de vârstă, rezultatul a fost că probabilitatea de a suferi un deces subit a crescut în mod independent.

Studiul concluzionează că moartea subită trebuie să fie o prioritate de sănătate publică în Europa, care necesită o monitorizare atentă, în special în acele ţări, între care şi România, în care curba mortalității este departe de a se stabiliza şi continuă să prezinte o tendință ascendentă.