Cifrele șocante privind schimburile de energie cu Ucraina. Facturile românilor, ținute sub control de importurile de la Kiev

Una dintre temele atotprezente în cercurile suveraniste este că România este cu mult mai săracă astăzi, fie că vorbim de deficitul bugetar sau de prețurile ridicate la energie, din cauza ajutorului oferit Ucrainei. Practic, de fiecare dată când România se confruntă cu câte o problemă, apare imediat narativul cum că de vină pentru această situație este Ucraina sau faptul că România ajută statul vecin. Același lucru s-a întâmplat și cu prețurile la energie, însă explicația cum că aceste scumpiri sunt cauzate de exporturile masive către Ucraina este falsă. Din contră, datele oficiale spun o cu totul altă poveste.

Câtă energie a exportat, de fapt, România în Ucraina

Este foarte greu de explicat rațional de ce Ucraina a devenit un subiect central pentru partidele suveraniste, atât din Europa, cât și din România, și de ce țara aflată sub atacurile Rusiei deja de mai bine de patru ani rămâne o temă predilectă pentru acest electorat. Cifrele privind ajutorul financiar și militar acordat de Europa Ucrainei sunt mult sub 1% din economia europeană, o economie de peste 20 de trilioane de euro. Realitatea este că, în mod constant, tip de patru ani, Ucraina a fost învinovățită aproape pentru toate problemele din țară, fie că vorbim de deficitul bugetar sau de scumpirea alimentelor. În ciuda tuturor cifrelor care au contrazis acest narativ, ideea este repetata și astăzi, și nu doar de unii susținători obscuri, ci chiar de liderii acestor partide, uneori de la tribuna celui mai important for european (oricine poate verifica mesajele zilnice transmise, de exemplu, de avocatul Gheorghe Piperea, profesor universitar la UB și europarlamentar AUR).

Potrivit cifrelor furnizate de CNEE Transelectrica, compania care administrează rețeaua de energie electrică a României, în anul 2025 România a importat aproape de zece ori mai multă energie din Ucraina decât a exportat. Mai exact, exporturile de energie ale României către Ucraina au scăzut cu 47%, raportat la valorile din 2024, vorbim de o pierdere de volum de 136 GWh. Practic, Ucraina a solicitat mult mai puțină energie din sistemul nostru față de anul anterior. În paralel însă, importul din Ucraina a crescut masiv, ajungând la 1.217 GWh.

Practic, în 2025, am adus din Ucraina de aproape 10 ori mai multă energie decât am trimis (1.217 GWh import raportat la 154 GWh export).

Mai mult, datele Transelectrica indică că liniile de import au fost folosite la 78,6% din capacitate (față de 54% pe cele de export), semn că piața a cerut energie ucraineană, fiind probabil mai ieftină sau necesară pentru echilibrarea deficitului nostru (România a fost importator net în 2024 și 2025) – energia se importă atunci când prețul de pe piața vecină, plus costul de transport, este mai mic decât costul de producție al celei mai scumpe unități de generare din România.

România a importat 10% din necesarul de energie din Ucraina

Nu doar că România a luat mai multă energie din Ucraina decât a dat, dar aceste importuri importante au contribuit la menținerea cât mai joasă a prețului energiei. Cu alte cuvinte, în timp ce sistemul energetic din Ucraina era atacat zilnic de Rusia, iar suveraniștii din România acuzau Kievul pentru creșterea prețurilor la energie,Ucraina era cea care furniza energie României în cantități semnificative (11% din totalul energiei importate de România în anul 2025).

„În anul 2025 în zona Europei centrale se constată diminuarea exporturilor din Republica Cehă și Slovacia iar în zona de sud-est a Europei se constată că majoritatea țărilor sunt importatoare, cu excepția Greciei, a Bulgariei și a Turciei. România în anul 2023 a fost exportatoare, după care în anii 2024 și 2025 a devenit importatoare”, se arată în raportul Transelectrica pe anul 2025.

Aceasta însă nu este singura informație relevantă din cifrele publicate de Transelectrica.

Cum a ajutat Ucraina sistemul energetic din România

În anul 2025, profitul net al Transelectrica a scăzut cu 37% față de anul 2024, de la 580 de milioane la doar 364 milioane. O parte din aceste pierderi ale Transelectrica, mai exact 104 milioane lei, „se datorează” Ucrainei. Deși lucrurile pot părea puțin complicate în acest punct, aceste pierderi pentru compania de stat arată, de fapt, beneficiile obținute de consumatorii români de pe urma Ucrainei.

Totul are legătură cu faptul că, începând cu data de 01 iulie 2024, Ucraina a aderat la mecanismul ITC şi nu a mai fi considerată țară perimetrică. Mai simplu spus, Ucraina a fost inclusă în mecanismul energetic european, ceea ce a însemnat tarife mai mici percepute la importul și exportul de energie.

„Veniturile din Inter TSO Compensation (ITC) au fost în 2025 în sumă de 23,9 mil lei, mai mici (-1,9 mil lei), comparativ cu aceeași perioadă din anul 2024 cand au fost 25,8 mil lei şi provin în cea mai mare parte din schimburile programate de energie electrică cu ţările considerate perimetrice mecanismului, respectiv Ucraina şi Republica Moldova (valoarea tarifului pentru schimburile cu ţările perimetrice a fost de 2,5 EUR/MWh până la 14 mai 2025, respectiv 1,5 EUR/MWh începând cu 15 mai 2025, față de 3 EUR/MWh în 202”, arată Transelectrica.

Alte 50 de milioane de lei din pierderile financiare ale Transelectrica provin din scăderea veniturilor din tranzacționarea energiei pentru consumul propriu tehnologic (CPT). „În anul 2025, Compania a înregistrat venituri din tranzacționarea energiei pentru CPT (45,8 mil lei) mai mici comparativ cu perioada similară a anului 2024 (95,5 mil lei), cu suma de -50 mil lei”, mai spun cei de la Transelectrica.

Aici este nevoie de o mică explicație pentru a înțelege de ce acest lucru este pozitiv pentru consumatorii români. Acest CPT poate fi descris drept o taxă pe distanță și are legătură cu energia care se pierde „pe drum”, între unitatea de producție și consumator. Vorbim de fenomenele fizice care au loc în electricitate, faptul că firele se încălzesc (efectul Joule) sau curentul care scapă prin aer când umiditatea este ridicată (efectul Corona). Pentru a acoperi aceste pierderi, Transelectrica intră pe piață pentru a cumpăra energie, și face acest lucru pe baza unor predicții (să zicem că estimează că are nevoie de 100 MWh pentru echilibrarea sistemului). Dacă în ziua următoare nu are nevoie decât de 80 MWh, atunci compania revinde surplusul achiziționat.

Vorbim astfel de venituri din tranzacționare. În anul 2024, cu o rețea instabilă și cu prețuri la energie oscilante, Transelectrica a făcut 95 de milioane lei. Anul trecut aceste încasări au scăzut la 45,8 de milioane. Pierderile Transelectrica sunt însă un semn de sănătate pentru sistem și pentru consumatori. Practic, Transelectrica a pierdut bani pentru că sistemul a funcționat mai bine, pentru că a fost mult mai stabil.

Ucraina a ajutat sistemul energetic din România

De ce a fost sistemul mult mai stabil? Unul din motive este includerea Ucrainei în sistemul european ITC, ceea ce a făcut importurile de energie mult mai ușor de realizat și la prețuri mai mici, din moment de taxele au fost diminuate.

„La nivelul anului 2025 CPT în RET a scăzut cu 7% comparativ cu anul 2024, și cu 12% comparativ cu anul 2023, în special ca urmare a fluxurilor fizice mai avantajoase pe liniile de interconexiune, care au condus la reducerea transportului de energie la distanță față de surse și a condițiilor meteorologice mult mai favorabile, caracterizate de cantități mai mari de precipitații care au determinat scăderea pierderilor corona.Raportat la energia intrată în contur pierderile au scăzut de la 2,19% la 2,07%, în condițiile în care energia intrată în conturul RET a fost mai mare cu 1,10% decât cea din anul 2023”, se arată în raportul Transelectrica.

De altfel, documentul companiei de stat subliniază în mod direct influența pozitivă a fluxurilor din Ucraina asupra rețelei din România. Pentru luna ianuarie 2025, raportul spune că CPT a scăzut cu 8% datorită „fluxurilor fizice de import/export mai avantajoase pe liniile de interconexiune de pe granițele cu Ucraina, Ungaria și Republica Moldova”. Luna următoare, la fel, CPT a scăzut cu 9% tot datorită fluxurilor favorabile cu Ucraina și Ungaria. În luna iunie avem o scădere masivă a CPT de 24,7%, explicată, din nou, prin fluxurile avantajoase cu Ucraina, Ungaria și Serbia.

Practic, prin faptul că România a putut să importe mai multă energie din Ucraina, sistemul energetic din România a funcționat mai bine – practic energia importată din Ungaria nu a trebuit să mai fie transportată până la consumatorul din Galați, ci a fost posibil importul direct din Ucraina.

În final, restul pierderilor financiare pentru Transelectrica a venit din faptul că „ajutorul de avarie” livrat Ucrainei a fost mult mai redus. La această categorie intră exporturile de energie de urgență, și extrem de scumpe, livrate de România Kievului. Scăderea a fost semnificativă. „În intervalul ianuarie-decembrie 2025 s-au înregistrat venituri din ajutoare de avarie în sumă de 9,5 mil lei mai mici cu 53 mil lei, comparativ cu 62 mil lei venituri înregistrate în aceeași perioadă a anului 2024”, mai arată documentul Transelectrica, care arată pierderi de 104 milioane lei.

Totuși, trebuie subliniat din nou, că aceste pierderi pentru compania de stat nu sunt bani pierduți de români, ci bani care au rămas în buzunarele consumatorilor români. Exceptând ajutoarele de avarie, toate celelalte costuri s-ar fi văzut în facturile la curent ale românilor. Dincolo de aceste cifre concrete, se adaugă cantitatea de energie importată și pierderile din sistem evitate.