Panseluțe de lux în București. Topul primăriilor de sector care fac din spațiile verzi o afacere de sute de milioane

La fel ca multe ale lucruri în Capitală, gestionarea spațiilor verzi este un adevărat puzzle administrativ. Primăria Capitalei, instituția cu cel mai mare buget – cel puțin pe hârtie – are în administrație marile parcuri din oraș: Cișmigiu, Herăstrău, Tineretului, Floreasca, Circului, Bordei, dar și aliniamentele stradale de pe arterele principale. Primăriile de sector, care au un buget cumulat aproape cât al PGMB, fără a avea însă și marile cheltuieli ale acesteia (transportul public, termoficarea), are în administrație parcurile de cartier (IOR, Moghioroș, Basilescu, etc.), grădinile de bloc, arterele secundare și spațiile de joacă pentru copii.

Primăria Capitalei, fără bani pentru marile parcuri

Laitmotivul ultimilor administrații la Primăria Capitalei a fost lipsa banilor. A fost situația descrisă de fostul primar Nicușor Dan, care a spus că a găsit o primărie cu conturile blocate după mandatul Gabrielei Firea, a fost situația descrisă de actualul primari, Ciprian Ciucu, care s-a văitat că instituția are doar câteva milioane de lei în conturi. Explicațiile au fost aceleași: cheltuielile uriașe pe care PGMB le are cu transportul în comun și subvenția la căldură.

Primăria Capitalei administrează parcurile istorice și spațiile verzi de pe marile bulevarde prin intermediul Administrației Lacuri, Parcuri și Ape București (ALPAB). Suma pe care ALPAB a primit-o de la Primăria Capitalei (instituție cu venituri de peste 10 miliarde lei) a fost de doar 53,5 milioane lei. Aceste fonduri a fost strict pentru funcționarea instituției, adică pentru plata salariilor angajaților, a facturilor la apă pentru irigații, curentul pentru iluminatul public din parcuri, motorina pentru utilaje, paza și contractele de întreținere curentă.

Sumele alocate de primărie pentru investițiile din acest domeniu au fost infime pentru nivelul unui oraș de talia Bucureștiului. Mai exact este vorba de 1,5 milioane lei pentru construcții noi, sumă ce nu acoperă decât reabilitarea câtorva ales, sau a unui loc de joacă dintr-un parc mare. PGMB a mai alocat încă 1,09 milioane lei, plus alți 363.000 lei, bani pentru investiții. În total, vorbim de 2,9 milioane lei, o sumă de aproape 20 de ori mai mică decât cheltuielile curente ale ALPAB.

Practic, din tot bugetul Capitalei destinat parcurilor și spațiilor verzi, mai puțin de 5% merge pentru investiții (construcții noi, renovări capitale, proiecte, etc.). De altfel, suma alocată în 2025 către ALPAB a fost aproape jumătate din ce primise în anul 2024 (an electoral). Dacă ne uităm strict pe cheltuielile ALPAB din anul trecut, salariile au reprezentat 21,5 milioane lei, adică 40% din totalul bugetului.

Factura imensă al ALPAB a fost la apă și salubrizare, peste 9 milioane lei, instituția cheltuind alte 9 milioane pe materiale și prestări servicii funcționale (adică întreținerea parcurilor), plus câte 3 milioane pentru reparații curente și bunuri pentru întreținere. Practic, Primăria Capitalei cheltuie mai mult pe reparații curente decât pe investiții.

Sectorul 1, investiții de trei ori mai mari decât Primăria Capitalei

Deși a avut un buget de doar 1,6 miliarde lei în 2025, Primăria Sectorului 1 și-a permis să aloce mai mulți bani decât Primăria Generală pentru spațiile verzi. Mai exact, este vorba de 68 milioane lei, cu peste 10 milioane peste ce a alocat PGMB. Din această sumă, pentru investiții noi a fost alocată suma de 8,3 milioane lei, adică o sumă de trei ori mai mare decât cea alocată la nivelul Primăriei Generale.

La Sectorul 1 vedem și un alt model de administrație. Dacă la ALPAB cheltuielile cu salariile erau de peste 21 de milioane lei, la Sectorul 1 acestea sunt de doar 3,17 milioane. Asta înseamnă că ADP-ul de la Sectorul 1 are puțini angajați pe execuție, preferând să lucreze cu firme contractante, adică vedem o externalizare masivă a serviciile de administrație a spațiilor verzi.

Aici se duce grosul banilor de la sector: „materiale și prestări servicii” – 30, 27 milioane (de trei ori mai mult ca ALPAB), alte bunuri și servicii – 9,28 milioane lei, alte cheltuieli cu bunuri și servicii – 9,38 milioane. În total, este vorba de 48,8 milioane lei, bani care merg către firmele private ca să tundă iarba și să îngrijească florile din parcurile de sector.

De remarcat că investițiile în active fixe, adică mobilier urban, locuri de joacă, sisteme de irigații, etc., s-au ridicat la 7,8 milioane lei. În concluzie, vorbim de un sistem cu puțini angajați la primărie, iar cei care sunt se ocupă cu gestionarea unor contracte semnificative, de aproape 50 milioane lei.

Sectorul 2, buget de 100 de milioane

La Sectorul 2 avem un model similar ca la Sectorul 1, însă bugetul alocat pentru spații verzi este și mai mare, ajungând la aproape 100 de milioane lei (98,5 ml). Mai mult, cheltuielile cu salariile pe acest domeniu sunt zero, ceea ce înseamnă că aparatul birocratic este plătit la alt capitol bugetar (administrație).

Bugetul pentru investiții este de 7,5 milioane lei, dublu față de Primăria Capitalei, iar din această sumă 3,5 milioane provin din fonduri europene nerambursabile. Astfel, rezultă că cea mai mare parte a bugetului, 91 de milioane, merge pe cheltuieli de funcționare: facturile la utilități sunt aproape 5 milioane, reparațiile curente aproape 3, la care se adaugă 1,69 milioane, rambursări de credite externe (dovadă a unei investiții majore în trecut).

La fel ca la Sectorul 1, cea mai mare parte a bugetului merge pe servicii externalizate către firme private. Nu mai puțin de 82 de milioane lei a fost plătită pentru „materiale și prestări servicii”. Practic, Primăria Sectorului 2 este un uriaș plătitor de facturi către operatori privați. Vorbim de un buget aproape dublu față de Primăria Generală (care are în administrație marile parcuri) doar pentru întreținerea spațiilor verzi.

Sectorul 3 și „industria” spațiilor verzi

Modelul externalizării serviciilor pentru spații verzi funcționează și la Sectorul 3, însă vorbim de o cu totul altă scară. Bugetul total pentru parcuri aici este de 276,5 milioane lei, adică de cinci ori mai mare comparativ cu suma alocată de Primăria Generală. La fel ca la sectoarele 1 și 2, nici aici nu există cheltuieli salariale ceea ce înseamnă o externalizare masivă a acestor servicii.

Concret, suma alocată pentru „materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional” a fost de 149,6 milioane lei, bani pe care primăria îi pompează în propriile firme pentru administrarea spațiilor verzi. Facturile plătite de primărie sunt și ele semnificative: 10,2 milioane pentru utilități (apă și lumină), 1,5 milioane pe benzină (adică o flotă uriașă de utilaje care circulă zilnic) și aproape 8 milioane lei pentru obiecte de inventar (achiziții masive de flori, arbuști și palmieri – pentru a pune în context scandalul privind amenajarea Pieței Unirii).

Sumele pentru investiții sunt și ele masive: 97,4 milioane lei, adică dublu față de întreg bugetul capitalei și cât tot bugetul Sectorului 2. Din această sumă, 79 de milioane au mers pentru construcții noi, ceea ce înseamnă investiții masive în amenajări de la zero, plus alte 18 milioane pentru mobilier urban, băncuțe, coșuri de gunoi, etc..

De asemenea, Primăria Sectorului 3 a plătit 8,7 milioane, o sumă imensă, bani pentru plata creditelor luate în anii trecuți.

Sectorul 4, buget uriaș pentru băncuțe și panseluțe

La fel ca Sectorul 3, și Primăria Sectorului 4 are un buget masiv pentru spațiile verzi: 229,7 milioane lei (circa 46 milioane euro), mai mult decât sectoarele 1 și 2, plus PGMB la un loc. Piesa centrală a întregului buget o reprezintă factura imensă plătită pentru întreținerea spațiilor verzi din sector: 162,2 milioane lei, pentru „alte bunuri și servicii pentru întreținere”. Pe modelul externalizării serviciilor de întreținere, cel mai probabil acești bani au ajuns la compania municipală a sectorului, Totul Verde SA, fosta ADP S4, firma care obține contractele primăriei de amenajare urbană.

Restul bugetului, de 67,5 milioane lei, este trecut la investiții. Din această sumă 39,8 milioane au mers către construcții noi, bani pentru amenajarea unor parcuri noi (Tudor Arghezi, sau amenajări importante în sector), iar restul de 27,5 milioane au fost bani folosiți pentru dotări (alte active fixe). Practic, aceasta a fost suma alocată în 2025 pentru cumpărarea de băncuțe, ghivece sau copăcei. (Unii consilieri locali au criticat în trecut achizițiile scumpe făcute de primărie.)

Sectorul 5, buget dublu față de Primăria Capitalei

Sectorul 5, cel mai sărac sector al Capitalei, are un buget aproape de 2,5 ori mai mare decât al Primăriei Capitalei, mai exact 132,7 milioane lei. Mai mult, acest sector cheltuiește mai mult decât sectoarele 1 sau 2. Modelul externalizării serviciilor funcționează și aici, mai ales că, la fel ca la sectoarele 3 sau 4, și Primăria Sectorului 5 are propriile firme, în acest caz Amenajare Edilitară S5.

Astfel, grosul bugetului se duce către această firmă, banii fiind decontați drept cheltuieli de funcționare, bunuri și servicii. În total este vorba de 125,5 milioane lei. Practic, peste 95% din bugetul primăriei este direcționat către compania municipală a primăriei sau alte firme private pentru serviciile de întreținere.

Bugetul separat pentru investiții a fost de doar 3,5 milioane lei, o sumă modestă, similară cu ce am văzut la Primăria Capitalei. Practic, deși Sectorul 5 are un buget de 2,5 ori mai mare, cea mai mare parte a fondurilor a mers pentru întreținere și funcționare, investițiile noi fiind chiar mai mici decât cele făcute de PGMB.

Sectorul 6, cheltuieli mari cu salariile și investițiile

Sectorul 6, sectorul care în 2025 a fost condus de către actualul primar general, are al doilea cel mai mare buget pentru spațiile verzi din Capitală, fiind depășit doar de primăria lui Robert Negoiță (Sector 3). Mai exact este vorba de un buget total executat de 245,7 milioane lei. La fel ca Sectorul 1, și la 6 avem un aparat propriu destinat parcurilor, însă de această dată vorbim de un aparat administrativ major.

Concret, cheltuielile cu salariile la Sectorul 6 au fost de 30,5 milioane lei, practic cel mai mare buget din tot Bucureștiul, depășind chiar și ALPAB. Doar „protecția muncii” a însemnat cheltuieli de 2,5 milioane lei, ceea ce denotă un număr mare de angajați, ce au avut nevoie de echipamente și instructaj. Cheltuielile cu carburanții au fost și ele de 2,5 milioane, ceea ce indică, din nou, o flotă semnificativă de utilaje și mașini.

Facturile plătite de Primăria Sectorului 6 au însemnat alte 10 milioane lei (apă și curent), ceea ce indică spații mari irigate și iluminate. Chiar dacă primăria are un număr mare de angajați pentru spațiile verzi, o sumă importantă a mers pentru contractele externe, mai exact 81,3 milioane, bani plătiți pentru „alte bunuri și servicii”. Ce intră în acești bani: materiale (gazon, flori sezoniere, arbori), servicii specializate (de exemplu stropitul împotriva căpușelor), paza parcurilor și închirierea unor utilaje.

Și bugetul pentru investiții a fost masiv la Sectorul 6: 109,8 milioane lei, singurul sector unde investițiile au depășit cheltuielile de funcționare. Din această sumă utilajele noi au fost doar 4,4 milioane, sumele mari mergând pentru proiecte noi (anul trecut, primăria a anunțat continuarea extinderii Parcului Liniei).

Situația generală la nivelul Bucureștiului

În total, anul trecut, la nivelul întregii Capitalei pentru întreținerea spațiilor verzi și investițiile în acest domeniu, suma alocată a fost de peste 1,1 miliarde lei. Din această sumă, cea mai mare parte, peste 800 de milioane lei, a mers pentru contracte de întreținere și amenajare a spațiilor verzi existente.

Pentru investiții au fost cheltuiți aproape 300 de milioane lei, o sumă semnificativă, cât bugetul unui oraș de dimensiuni mici în România. Campion la investiții a fost Sectorul 6, iar primăria de sector cu cel mai mare buget a fost Sectorul 3. De subliniat că, deși Primăria Capitalei are în administrare cele mai mari parcuri din oraș, bugetul său este de doar 5% din întreaga sumă alocată la nivelul orașului. Altfel spus, primăriile de sector sunt cele cu fonduri masive, care merg pe contracte externe sau cu firmele proprii, pentru îngrijirea spațiilor verzi.