Se demolează blocul care a explodat în Rahova acum 4 luni? Primăria Capitalei, dezvăluiri în exclusivitate pentru FANATIK

Explozia care a zguduit un bloc din Rahova în dimineața zilei de 17 octombrie 2025 rămâne, la patru luni distanță, unul din cele mai mari tragedii din Bucureștiul ultimilor ani. Deflagrația, produsă într-un apartament dintr-un imobil situat pe Calea Rahovei nr. 317, a transformat într-o clipă viața a zeci de familii într-un puzzle de incertitudini: locuințe distruse, evacuări urgente, anchete, expertize tehnice și multe promisiuni.

Primarul Ciprian Ciucu, detalii în exclusivitate despre situația blocului care a explodat în Rahova acum 4 luni. Ce se întâmplă cu familiile care au rămas fără casă

Astăzi, la aproape jumătate de an de la tragedie. blocul rămâne o rană deschisă în cartier. O parte din fațadă e încă mutilată de suflul exploziei din octombrie: ferestrele lipsesc, iar în jurul clădirii oamenii și-au continuat activitățile de zi cu zi, însă cu greu pot uita dimineața zilei fatidice, mai ales că de fiecare dată când bucureștenii trec în zonă dau nas în nas cu ce a mai rămas din construcție.

FANATIK a solicitat răspunsuri despre situația de la Rahova din partea primarului Ciprian Ciucu și a primit lămuriri în exclusivitate. Din cele 54 de apartamente ale blocului afectat de explozie, 43 de familii au solicitat sprijin financiar pentru a-și găsi o locuință temporară. Restul locatarilor fie s-au mutat la rude, fie au reușit să își rezolve situația fără ajutorul municipalității. Primăria Capitalei a confirmat, pentru FANATIK, că sprijinul este acordat în două moduri: fie de către primărie, fie printr-un parteneriat cu o organizație umanitară.

43 de familii depind de ajutorul pentru chirie

„43 de familii beneficiază de sprijin financiar. Dintre acestea, 17 familii au optat pentru decontare directă prin intermediul PMB și 26 pentru acordarea sprijinului prin intermediul Asociaţiei Habitat for Humanity România, în baza protocolului încheiat la data de 24.10.2025 între Municipiului Bucureşti şi respectiva asociație”, ne-a transmis Primăria Capitalei.

Aproape 80% dintre locatari depind în prezent de acest ajutor pentru a-și putea continua viața în condiții normale. Sprijinul financiar este acordat în baza unei hotărâri adoptate de Consiliul General la scurt timp după explozie. Autoritățile au modificat cadrul legal pentru a permite acordarea rapidă de bani pentru chirie și alte forme de sprijin social: „Sprijinul financiar este acordat în baza HCGMB nr.501/ 11.11.2025, privind modificarea HCGMB nr. 446/ 17.10.2025 privind „acordarea unui ajutor financiar pentru plata chiriei și asistență socială și umanitară de urgență către persoanele/ familiile afectate de explozia din data 17.10.2025 din imobilul situat în Calea Rahovei nr. 317, bloc 30 A, Sector 5 ale căror locuințe au devenit inutilizabile”.

Impactul bugetar al ajutorului acordat familiilor rămase fără locuințe nu e unul semnificativ

Spre deosebire de alte situații urgente din București, în care locatarii sunt mutați temporar în cămine sau hoteluri, în cazul Rahova soluția a fost diferită: majoritatea oamenilor și-au căutat singuri chirii. Potrivit datelor transmise de Primăria Capitalei, familiile afectate s-au mutat în apartamente închiriate pe cont propriu sau, așa cum FANATIK a mai relatat chiar recent, de altfel, prin intermediul organizației Habitat for Humanity. Pentru multe familii, aceasta a fost o soluție salvatoare, căci după trauma suferită, ideea de a trăi luni întregi într-un spațiu provizoriu ar fi însemnat o presiune psihologică enormă.

Chiriile sunt decontate în funcție de numărul de persoane din fiecare familie, iar sumele sunt calculate în euro, dar plătite la cursul BNR din ziua efectuării plății. Deși tragedia a afectat zeci de familii, impactul bugetar nu este, cel puțin deocamdată, unul uriaș pentru bugetul Capitalei, ne mai transmite administrația lui Ciprian Ciucu. Edilul a precizat pentru FANATIK că în luna noiembrie 2025 costul total al decontărilor a fost unul relativ redus:„Așa cum reiese din cele prezentate, doar o parte din familiile afectate au solicitat până la această dată sprijin financiar, ceea ce a însumat pentru luna Noiembrie 2025 – aproximativ 68.000 lei”.

Va fi sau nu demolat blocul din Rahova?

Totuși, suma nu este una fixă, ci poate fluctua de la lună la lună, în funcție de mai mulți factori. „În funcție de posibile noi solicitări pentru decont, coroborat cu fluctuația schimbului valutar, sumele aferente acordării sprijinului financiar pot înregistra valori diferite de la lună la lună”, ne explică reprezentanții Primăriei. Oamenii pot beneficia de sprijinul financiar de la Primărie maxim 12 luni, iar apoi acesta poate fi prelungit, în funcție de solicitările fiecărei familii.

FANATIK a aflat câteva detalii importante și despre blocul în sine, despre care s-a spus că va fi demolat prin implozie controlată, zvon care nu s-a confirmat, iată, căci au trecut 4 luni de atunci. Autoritățile încearcă să rezolve problema imobilului care arată ca după război. Expertizele realizate până acum indică o situație complicată. Prima etapă nu este consolidarea, ci punerea în siguranță a construcției.

„În conformitate cu raportul de expertiză înaintat de către Inspectoratul de Stat în Construcții, prima etapă necesară este punerea în siguranță a imobilului. Acest lucru presupune dezafectarea părții din imobil cu risc de prăbușire, precum și sprijinirea în interior (popire) a planșeelor existente”, ne precizează primarul Capitalei.

Dosarul Rahova, altă belea moștenită de Ciprian Ciucu

Practic, înainte de orice decizie majoră, reabilitare sau demolare, clădirea trebuie stabilizată, dar problema este că lucrările nici măcar n-au început! „Primăria Municipiului București a inițiat de două ori procedura de achiziție a lucrărilor de punere în siguranță, însă nu a fost atribuit contractul pentru că ofertanții nu au îndeplinit condițiile Caietului de sarcini”, au explicat reprezentanții municipalității. Altfel spus, două licitații au eșuat deja. Între timp, Primăria Capitalei spune că a făcut pași administrativi pentru a accelera intervenția.

„Autorizația de construire în regim de urgență va fi obținută în perioada următoare”

„În paralel, a fost obținut Certificatul de urbanism, iar Autorizația de construire în regim de urgență va fi obținută în perioada următoare”, transmit oficialii, pentru FANATIK. Municipalitatea va relua, așadar, procedura de achiziție pentru a găsi un constructor care să intervină asupra clădirii.

„Primăria Municipiului București, prin Direcția Generală Situații de Urgență, Statistici și Strategii – Direcția Înzestrare Materială și Situații de Urgență va relua procedura pentru achiziția în vederea identificării unui constructor care să asigure lucrările de punere în siguranță în regim de urgență a imobilului”, se arată în răspunsul dat pentru FANATIK.

Când va fi decisă demolarea blocului

Întrebarea care planează asupra întregii situații este dacă blocul mai poate fi salvat sau va fi demolat. Autoritățile nu au un răspuns clar în clipa de față. O decizie se va lua după stabilizarea clădirii. După aceea va începe o etapă de expertizare tehnică.

„După asigurarea accesului sigur la imobil, prin Direcția Generală Situații de Urgență, Statistici și Strategii, AMCCRS va putea demara activitățile specifice în funcție de complexitatea intervențiilor și de condițiile tehnice identificate pe parcurs”, ne-au explicat reprezentanții Primăriei. Specialiștii vor analiza structura rămasă și vor decide dacă aceasta poate fi consolidată.

„AMCCRS va interveni pentru realizarea expertizei tehnice complete a scării întâi și a părților rămase din scara a doua, în vederea stabilirii cu exactitate a gradului de afectare structurală și a opțiunilor de intervenție”, se mai arată în răspunsurile primite de FANATIK.

După expertiza finală va putea fi luată o decizie: „Ulterior, în funcție de concluziile acestor expertize, AMCCRS va asigura proiectarea măsurilor de consolidare sau, dacă va fi cazul, a lucrărilor de dezafectare, fundamentând astfel decizia de includere totală ori parțială a imobilului în programul municipal de consolidare a clădirilor cu risc seismic”.