Ministerul Educației aprobă programa pentru limba română fără o dezbatere publică. Profesorii sunt revoltați: „Opinia noastră nu contează”

Ministerul Educației a anunțat că a aprobat programa pentru limba română de clasa a IX-a, dar fără să îi mai facă publică și forma finală. Documentul nu este disponibil pentru dezbatere publică, ci va fi publicat direct în Monitorul Oficial. În acest context, profesorii și experții în educație se declară revoltați de cum a ales instituția să procedeze.

Programa pentru limba română, indisponibilă pentru dezbatere publică

Instituția a făcut anunțul joi, 19 februarie 2026. Astfel, ministerul a anunțat că s-a aprobat programa pentru clasele de a IX-a, pentru toate specializările și că documentul va fi publicat mai întâi în Monitorul Oficial, după care va apărea și pe site-ul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE).

„Documentele sunt rezultatul integrării de către membrii grupului de lucru pentru disciplina limba și literatura română a observațiilor și a propunerilor primite la Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, atât în perioada în care propunerile de programe școlare au fost supuse procesului de transparență instituțională, cât și ulterior”, se mai arată pe site-ul Ministerului Educației.

În continuare, instituția menționează că la domeniul de conținut „Literatură” au fost eliminate descrierile tematice pentru cele cinci module de conținut, lăsând astfel la latitudinea profesorilor selectarea aspectelor pe care le consideră adecvate în funcție de profilul și nivelul clasei la care predau. De asemenea, au fost simplificate denumirile formelor literare aferente celor cinci module pentru a da posibilitatea profesorilor de a alege, din lista de recomandări, dintre mai mulți autori (și, în consecință, opere literare) pe acelea pe care le consideră relevante.

„Organizarea conținuturilor nu este guvernată exclusiv de criteriul cronologic, ci este articulată concomitent în funcție de criterii tematice, culturale, estetice și discursive, precum și în raport cu dezvoltarea progresivă a competențelor de lectură, interpretare, contextualizare și reflecție critică.

Actuala formă a programelor de liceu pentru clasa a IX-a este menită să răspundă așteptărilor existente de la un document curricular de o asemenea importanță, care să exprime o viziune modernă și flexibilă asupra predării limbii și literaturii române pentru elevii din generațiile viitoare, în acord cu bunele practici din spațiul european. Mulțumim și pe această cale tuturor celor care și-au exprimat opiniile în spațiul public cu intenția de a oferi un feedback constructiv”, mai arată comunicatul.

Probleme pe programa școlară au fost și în urmă cu două luni

În decembrie 2025, peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române au cerut Ministerului Educației, pe atunci condus de Daniel David, „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Printre semnatarii memoriului au fost și profesorulMircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolai.

„Programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional. Prin urmare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării regândirea integrală a programei”, se arată în memoriul semnat de cele peste 200 de personalități din educație și cultură.

De asemenea, au existat și acuzații de rasism formulate de profesorul universitar și criticul literar Baghiu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, tot la adresa programei. Acesta o acuza, într-o postare publică, pe profesoara Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere de la București, coordonatoarea științifică a grupului de lucru pentru elaborarea programei și, în același timp, președinta comisiei naționale care o avizează, de introducerea unor „elemente rasiste” în document, conform edupedu.ro.

„Nici nu mai zic câte alte aberații sunt acolo, în continuare în programă. O iau pe cea mai gravă, cea care arată complet incultura teoretică și orbirea epistemică. Au introdus „epopeea parodică” (în literatura română există o singură epopee parodică de făcut la liceu în perioada aia), iar tema este „noi și ceilalți (identitate și alteritate)”. 10 puncte pentru cine ghicește: 1) care suntem „noi”; 2) care sunt „ceilalți”; 3) care e epopeea parodică din secolul 18 și început de 19?

Hai să zic din start: ceilalți sunt romii, așa crede Fotache că se predă Țiganiada. Într-o clasă unii copii vor fi „noi” și alții vor fi „ceilalți”. Asta este baza rasializării, „othering”-ul. A privi o comunitate etnică drept „ceilalți”, a scris atunci în postare.

Noi critici la adresa Ministerului Educației

Scriitorul sibian Radu Vancu a lansat critici asupra Ministerului Educației, pentru faptul că nu a publicat forma finală a programei pentru dezbatere publică și că doar au „mimat dezbaterea”. Acesta susține că este „lipsă de rușine” și „dispreț”, iar instituția a refuzat orice formă de dialog.

„Cât dispreț, cum spuneam. Și la adresa celor 3.500 de semnatari ai petiției care cerea refacerea programei. Și la adresa ideii că transparența & dezbaterea publică ar mai avea vreun sens în România. Și la adresa profesorilor, obligați pur și simplu să ia act de o programă publicată în Monitorul Oficial, fără să mai aibă posibilitatea de a își exprima vreo opinie asupra ei. Și la adresa elevilor & părinților, privați și ei de aceeași posibilitate”, a postat scriitorul Radu Vancu pe pagina sa de Facebook.

În acest context, el subliniază faptul că „elevul ar fi trebuit să fie prioritatea absolută pentru Ministerul Educației”, iar „programa trebuia să fie validată de majoritatea comunității publice – care-i cuprinde și pe elevi”: „Majoritatea dintre noi (profesori, elevi, părinți) trebuia să fim convinși că am ajuns împreună la cea mai bună variantă în interesul copiilor noștri. Procedând în felul ăsta ascuns & discreționar, ministerul educației a încetat să mai pretindă că îl interesează elevul. Sau comunitatea”.

Profesorii sunt dezamăgiți: ce ar dori să vadă în noua programă școlară

FANATIK a contactat-o pe profesoara de limba română Florentina Sultana, care a declarat că a rămas fără cuvinte cu privire la modul în care Ministerul Educației a ales să procedeze. Aceasta a menționat faptul că „întotdeauna educația a fost lăsată pe dinafară și de acolo s-au tăiat cei mai mulți bani și de asta s-a ajuns în situația asta”.

„Vă dați seama că este revoltător, că nimeni nu a mai putut să mai spună absolut nimic și că a fost aprobat ceva ce nu cunoaștem. Este ca și cum opinia noastră nu contează”, a declarat profesoara Florentina Sultana.

În același timp, profesoara subliniază că „asta demonstrează respectul celor de sus față de cadrele didactice”. Întrebată despre ce și-ar dori să vadă, de fapt, în noua programă, aceasta a menționat că își dorește ca aceasta „să revină la criteriul tematic și să nu mai fie cronologică”.

„Vor să evite reproșurile profesorilor”

Tot pe această temă, FANATIK l-a contactat pe expertul în educație Ștefan Vlaston. Acesta a declarat că instituția a ales să nu mai lase documentul pentru consultare publică pentru a evita reproșurile profesorilor. În același timp, Ștefan Vlaston menționează că „degeaba țipă profesorii”, pentru că de zeci de ani fac propuneri și nu se iau în considerare. În viziunea sa, programa nu ar trebui să fie predominată doar de parte teoretică, ci și de parte practică, aplicativă.

„Acum înțelegeți de ce nici în momentul de față nu avem un ministru al educației! Nimeni nu vrea să se bage în scandalurile astea și în nebuneala asta. Ar fi suficient să deschidă programele din Occident și, slavă Domnului, acum cu internetul, nu trebuie să faci mare forță să deschizi programele din Occident. Să vezi cum au judecat aia, cum au făcut aia. Adică, trebuie să ai programa plină de aplicații practice. De ce înveți? Mereu ne trezim cu copii care ne întreabă pe noi profesorii: ‘dar la ce îmi folosește mie în viață chestia asta?’ ”, a declarat expertul în educație.

În acest context, expertul Ștefan Vlaston subliniază faptul că cei care fac aceste programe nu sunt conectați la viața reală. ”Sunt aceleași personaje care creează programele astea în minister de vreo 20, 30, 40 de ani. Ei nu părăsesc biroul și stau și habar nu au de ce se întâmplă în viața reală”, conchide expertul în Educație.