România, vizată de amenințări nucleare în presa de la Moscova. De ce apare Bucureștiul în discursul agresiv al Rusiei

Folosindu-se de un scenariu fals, care ar presupune dislocarea de trupe NATO la graniţa Transnistriei, presa de la Moscova a consultat diferiţi experţi care spun că o astfel de situaţie ar face ca România să devină ţintă prioritară pentru Rusia. Retorica foarte agresivă a acestora include şi ameninţarea cu un atac cu ogive nucleare asupra Bucureştiului.

„Nu e ca și cum ar fi dat un interviu agenţiei TASS sau în Pravda”

Sub titlul „Moartea României: de ce NATO nu va staţiona trupe în Transnistria”, site-ul News.ru publică opiniile politologului Vladimir Andreev şi istoricului Valentin Mzareulov, expert în studiul serviciilor speciale ruseşti. Acesta din urmă ameninţă că România ar deveni ţintă principală a armatei ruse şi afirmă că „Bucureştiul nu este un loc împotriva căruia ne-am sfii să folosim mijloace speciale, inclusiv ogive nucleare, dacă ar fi cazul”.

Oricât de războinice ar fi aceste declaraţii ele rămân la stadiul de retorică agresivă, iar ameninţarea nu este una reală, după părerea analistului Cristian Barna, expert în studii de securitate. „Trebuie să ne uităm și la profilul celui care face declaraţia. Având în vedere că este un istoric, care face o declarație în News.ru, care nici măcar nu este oficina lor prin care, de obicei, transmit informații cei de la Kremlin… Nu e ca și cum ar fi dat un interviu agenţiei TASS sau în Pravda”, a comentat acesta, pentru FANATIK.

Cristian Barna: „Istoricul preia strategia de intimidare pe care o are Federația Rusă”

El vede în declaraţiile lui Mzareulov o prelungire a declaraţiilor agresive ale înalţilor oficiali ai Moscovei şi crede că astfel istoricul încearcă să descurajeze orice inţiativă a Coaliţiei de Voinţă pentru Ucraina.

„Ideea este foarte clară. Respectivul istoric preia, de fapt, strategia de intimidare pe care o are Federația Rusă faţă de orice state care ar dori să facă parte din acea Coaliție de Voință. Coaliţie de Voinţă unde, printre altele, în decembrie anul trecut, s-a spus că sunt doritori ca, printre garanțile de securitate care se fie acordate Ucrainei, să fie inclusiv trupe europene dislocate la sol. După acea întâlnire președintele României a declarat foarte clar: fără dislocare de trupe românești pe solul Ucrainei.

Părerea mea este că istoricul rus se folosește de unele elemente pe care le surprinde tangențial, de niște elemente disparate din care el vrea să facă un scenariu. Și aceste elemente disparate sunt legate de faptul că noi dorim să prelungim prin programul SAFE acea autostradă A7 prin A8 care se ducă, se racordeze foarte bine nord-estul României de restul ţării şi care să coboare până la Constanța, unde va fi al doilea hub logistic al NATO de alimentare a armamentului, după cel din Polonia.

Și atunci probabil că respectivul istoric rus încearcă să facă un puzzle din toată povestea asta legată de ce mișcări se întâmplă în România, cu privire la ce a mai declarat și generalul Vlad Gheorghiţă cu privire la poarta Focșanilor, la importanţa zonei Moldovei pentru securitatea României. El se bazează în povestea asta pe o declarație a oficialilor ruși, care au spus foarte clar că orice ţară europeană care va accepta să trimită trupe de monitorizare a păcii va reprezenta o ţintă pentru ei”, a mai declarat Cristian Barna, pentru FANATIK.

„Ruşii îşi doresc un război informațional care să genereze panică în rândul populației”

Scopul real al unor astfel de declaraţii şi ameninţări este intimidarea, atât a opiniei publice, cât şi a politicienilor, consideră el. Vizate în mod special sunt statele riverane conflictului, precum România, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia. „Intimidarea decidenților de a nu favoriza niciun fel de decizie în sensul prezenției unor trupe europene pe teritoriul Ucrainei. Şi evident, dacă acest lucru se suprapune și peste un război informațional care să genereze panică în rândul populației, este ceea ce ruşii urmăresc în mod expres”, spune analistul român.

Pe de altă parte, el consideră că pentru a preveni ca astfel de declaraţii să aibă impact asupra populaţiei, autorităţile ar trebui să se implice în campanii de ridicare a gradului de conştientizare al populaţiei. „Orice discuție legată de o amenințare din partea Federației Ruse nu este de neluată în seamă de pentru un om care privește o astfel de știre. Nu cumva ar trebui să existe sondaje de opinie cu privire la acest subiect și totodată campanii de informare și de conștientizare din partea decidenților din România?”, se întreabă retoric Cristian Barna.

Ameninţările publicate de presa moscovită vin în contextul în care Donald Trump le-a cerut Rusiei şi Ucrainei să găsească o cale de soluţionare paşnică a conflictului până în luna iunie. Moscova condiționează orice tratat de garanții de securitate pentru Rusia și neutralitatea Ucrainei, opunându-se aderării acesteia la NATO. Ucraina, pe de altă parte, solicită garanții internaționale ferme pentru a preveni o viitoare agresiune.