De ce s-a transformat Bucureștiul într-o pungă de căldură

Temperaturile din București au trecut în această lună timp de cinci zile consecutiv de 40 de grade. Chiar dacă ANM a emis cod roșu de caniculă pentru aproape toată țara, o diferență de temperatură a putut fi observată între marile orașe și zonele rurale sau de la periferia orașelor. Cauzele acestor diferențe, dar și soluții pentru sprijinirea populației, sunt analizate într-un articol realizat de HotNews.ro, alături de partenerii de la El Confidencial (Spania) și Delfi (Lituania) din cadrul proiectului PULSE.

Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, cunoscut drept „insulă urbană de căldură, HotNews.ro a discutat cu Anca Dumitrache, arhitectă care a absolvit la Politecnico di Milano.

„Efectul de insulă urbană de căldură apare atunci când într-o zonă urbană se înregistrează temperaturi în mod semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale care o înconjoară. Diferența de temperatura poate ajunge până la 7 grade pe timpul zilei și la 12 grade pe timpul nopții, din cauza degajării de căldură acumulată. În București, fenomenul este resimțit cel mai tare în zonele centrale, de-a lungul bulevardelor mari și aglomerate și în zonele cu clădiri de birouri”, explică Anca Dumitrache.

De ce este mai cald în București?

Lipsa spațiilor verzi în zonele urbane este primul motiv invocat de arhitectă. Copacii și vegetația urbană, dar și întinderile de apă ajută la răcirea aerului, prin umbră și eliberare de vapori de apă. Zonele urbane descoperite și uscate, fără vegetație sau corpuri de apă, absorb mult mai multă căldură și împiedică aerul să se răcească.

Proprietățile materialelor de construcții ajută la formarea fenomenului de insulă urbană de căldură, întrucât în general materialele precum asfaltul, betonul sau sticla au proprietăți slabe de a reflecta energia solară si sunt bune conductoare de căldură. Mai exact, aceste materiale au proprietatea de a absorbi căldura, pe care mai apoi o degajă în jurul lor. Acest lucru este resimtit cel mai puternic noaptea, când suprafețele încinse emit în jur căldura acumulată pe timpul zilei, contribuind la efectul de noapte tropicală (nopți cu temperaturi peste 20 de grade C).

Un rol în formarea acestui fenomen îl are și geometria clădirilor. Clădirile înalte și apropiate între ele formează un efect de canion în orașe deoarece căldura degajată de materialele clădirilor crește temperatura spațiului dintre ele, iar străzile înguste nu permit circulația eficientă a aerului pentru a-l răcori. Astfel, aerul cald rămâne prins la nivelul solului, afectând în mod negativ trecătorii.

Pe lângă acestea, activitatea umană are, la rândul ei, un rol important în creșterea temperaturilor în interiorul orașelor. Folosirea aerului conditionat este evident necesară în zilele toride, însă este și unul dintre motivele creșterii temperaturilor în zonele urbane. Un impact și mai mare însă îl are traficul, care degaja foarte multă căldură, făcând aerul irespirabil de-a lungul bulevardelor aglomerate.

Traficul, principalul factor care influențează temperaturile în București

Anca Dumitrache subliniază că problemele care duc la formarea fenomenului de insulă urbană de căldură în București sunt similare cu cele din alte mari orașe europene, neputând să vorbim în special de o caracteristică proprie. Dar, dacă este să menționăm un factor semnificativ, acesta este, cu siguranță, traficul supraaglomerat.

„Cred totuși că o problema care este mai prezentă în București decât în alte orașe ar fi traficul care generează enorm de multă căldură, atât prin funcționarea motoarelor cât și prin absorbția și degajarea căldurii de către caroseriile mașinilor”, explică ea.

O soluțiile pentru limitarea efectelor negative ar fi folosirea mijloacelor de transport în comun.

„Îmi dau seama că multă lume este reticentă cu privire la transportul public, mai ales în zilele toride, însă ar avea un impact semnificativ asupra caniculei dacă mai multă lume ar alege să lase mașina acasă. Din punct de vedere urbanistic, în București ar trebui să se implementeze metode de a eficientiza transportul public și de a crea mai multe zone verzi și surse de apă”, spune arhitecta.

Există diferențe între cartiere?

Cartierele dormitor (cele construite în perioada comunistă) o duc mai bine decât o mare parte dintre cartierele nou construite, din punct de vedere al confortului termic. Motivele sunt simple: prezența mare a vegetației, suprafața mare de sol neasfaltat și distanța mai mare dintre blocuri.

„În perioada comunistă nu exista cu adevărat o piață imobiliară, terenurile din jurul blocurilor nu aveau în sine o valoare monetară asociată. Așa că nu era văzută ca o risipă umplerea lor cu vegetație, fără un scop precis”, explică Anca Dumitrache.

„Cartierele noi au fost construite însă după alte principii. Când fiecare metru pătrat trebuie folosit în mod cât mai eficient pentru a aduce profit, ideea de a dedica atât de mult spațiu vegetației pare o risipă, pentru că vegetația nu aduce randament financiar. Avantajele pot fi însă observate la nivelul bunăstării locatarilor, printre acestea numărându-se si confortul termic adus de prezența copacilor și a gazonului. Acestea lipsesc de multe ori din cartierele noi, fiind considerate mai puțin importante decât locurile de parcare”, completează ea.

Care sunt soluțiile?

Dincolo de identificarea problemelor, cum temperaturile sunt așteptate să crească de la an la an ca urmare a încălzirii globale, important este să identificăm soluții pentru a face orașele mai prietenoase cu locuitorii ei. Iar acestea sunt multiple, ne spune Anca Dumitrache.

„Vopsirea clădirilor sau măcar a acoperișurilor în alb ar contribui mult la diminuarea absorbției de căldura. Este motivul pentru care în Grecia sau Spania casele din zonele însorite sunt vopsite în alb. Albul reflectă energia primită de la soare (aprox. 80%) iar un acoperiș vopsit în alb are o temperatura mai scăzută cu în jur de 30 de grade față de alte finisaje. Acest lucru poate duce la temperaturi cu 2-3 grade mai scăzute în interiorul clădirii”, explică ea.

O altă soluție, puțin mai complicată, dar plăcută estetic, ar fi acoperirea clădirilor cu vegetație. „O fațadă acoperită cu iedera va absorbi mult mai puțină căldură, deoarece aceasta va fi captată de frunzele plantei înainte să ajungă la perete”, spune specialista.

„Desigur, se poate discuta și despre soluții mai tehnice, mai costisitoare, precum izolarea mai eficientă a clădirilor, pentru a diminua nevoia de a folosi aerul condiționat sau utilizarea de pavaje verzi pe unde este posibil (cum ar fi în locurile de parcare), pentru a împiedica absorbția așa de mare de căldură. Acoperișurile cu terasă acoperită cu vegetație sunt o altă soluție eficientă, însă costisitoare și mai dificil de implementat și menținut”, continuă ea.

Soluții pot fi aplicate atât pentru blocurile vechi din cartierele așa-numite comuniste, prin refacerea izolației sau prin vopsirea în alb, cât și pentru blocurile nou construite.

„Dacă locurile de parcare ar fi mutate integral în subsol, iar la nivelul solului ar fi prevăzute mai multe spații verzi, acest lucru ar contribui în mod semnificativ la un mai bun confort termic în jurul acestor clădiri”, cere Anca Dumitrache.

Ce ar putea învăța Bucureștiul de la alte orașe?

Desigur, fiecare oraș ale particularitățile sale, astfel că nu există un model unitar care să se aplice la nivel european sau mondial pentru a limita fenomenul de insulă urbană de căldură.

Dar unele orașe europene ne-au arătat modele de bună practică. De exemplu, un studiu realizat de agenția de urbanism Institut Paris Region (IPR) arată că în Paris în momentul de față sunt mai mulți bicicliști decât șoferi – 11% din deplasările din interiorul orașului sunt realizate cu bicicleta, față de 4% cu mașina.

Tot în Paris, începând cu anul 2019 s-au plantat circa 160.000 de copaci, cu scopul de a scădea temperatura străzilor lipsite de umbră. Anul acesta, temperatura maximă înregistrată la nivelul solului în Paris a fost de 56 de grade pe o stradă fără umbră, de două ori mai mare față de temperatura de 28 de grade înregistrată la nivelul solului pe un bulevard umbrit de copaci, din aceeași zonă.

Un alt exemplu de soluție pentru scăderea temperaturilor pe bulevarde o regăsim în Barcelona, Frankfurt sau Bordeaux, unde s-au construit linii de tramvai verzi. Traseul urmat de tramvaie a fost acoperit cu gazon, lăsând doar șinele la vedere, ceea ce aduce mai multe beneficii spațiului urban.

„În primul rând, prezența vegetației și a pământului ajută la scăderea temperaturii la nivelul bulevardelor. Mai mult decât atât, pământul pe care este plantat gazonul ajută la drenarea apei provenite de la furtunile tot mai imprevizibile. Astfel reduce pericolul de inundații. De asemenea, suprafața moale a pământului reduce vibrațiile și zgomotul tramvaielor, făcând atmosfera de pe stradă mai plăcută pentru pietoni”, explică Anca Dumitrache.

Madridul testează stațiile inteligente

Unele orașe precum Madrid, unde temperaturile se apropie de 40 de grade Celsius, experimentează măsuri disperate pentru a combate căldura extremă, spun jurnaliștii de la El Confidencial.

Având în vedere mai multe cazuri de persoane care au avut nevoie de sprijin medical după ce au leșinat de la căldură, compania regională de metrou a lansat un program pilot de instalare a unor ventilatoare uriașe pe peroanele care s-au transformat aproape literalmente în cuptoare.

Cu toate acestea, căldura i-a afectat în mod deosebit pe cei care trebuie să folosească transportul public de suprafață. Acest lucru a determinat Compania Municipală de Transport din Madrid (EMT) să instaleze stații de autobuz inteligente.

Deși este încă o inițiativă experimentală, orașul a instalat două prototipuri dezvoltate și patentate de JCDecaux. Sistemul poate reduce temperatura ambientală datorită unui rezervor de apă și a unui modul de răcire a aerului prin evaporare. În plus, acesta este echipat cu un panou fotovoltaic care îl alimentează cu energie solară.

Costul fiecăruia dintre aceste adăposturi este de 75.000 de euro, de aproape zece ori mai mult decât al unui adăpost obișnuit. Extinderea lor la întreaga rețea ar fi o investiție semnificativă, având în vedere că numai EMT Madrid gestionează 5.186 de stații de autobuz care deservesc 247 de milioane de pasageri.

Aceste invenții urbane nu sunt noi. De fapt, de mai mulți ani, proiecte similare au fost studiate în Sevilla. Școala Superioară de Inginerie din cadrul Universității din Sevilla a prezentat un proiect numit Life Watercool, cofinanțat din fonduri UE, pentru a crea stații de autobuz capabile să detecteze când un utilizator așteaptă și să activeze sistemul de răcire. Proiectul presupune îngroparea unor rezervoare de apă în diferite puncte de pe harta municipală. Aceste rezervoare ar colecta apa de ploaie pentru a furniza apa necesară sistemului, care este răcit noaptea.

„Zidul verde” care va înconjura Madridul

Pentru a combate schimbările climatice și poluarea, Madridul construiește un „zid verde” în jurul său: o pădure urbană de 75 de kilometri, cu aproape o jumătate de milion de noi copaci.

Mariano Fuentes, delegatul pentru dezvoltare urbană al Primăriei Madrid, subliniază beneficiile acestui proiect: „Ceea ce ne dorim este să îmbunătățim calitatea aerului din întregul oraș, să combatem insula de căldură care apare în interiorul orașului, să absorbim emisiile generate de oraș și să conectăm toate pădurile care există deja în Madrid”.

Proiectul vizează, de asemenea, recuperarea terenurilor degradate prinse între drumuri și clădiri, pentru a absorbi 175.000 de tone de CO2 pe an.

Distrugerea spațiilor verzi, o problemă în Lituania

În Lituania, pe măsură ce efectele schimbărilor climatice devin mai pronunțate, cu sezoane mai calde, fenomene meteorologice extreme mai frecvente și apariția insulelor de căldură în orașe, experții își îndreaptă atenția către problema distrugerii spațiilor verzi, precizează partenerii de la publicația Delfi.

Ei spun că proiectarea noii infrastructuri în orașe extinde suprafețele dure în detrimentul spațiilor verzi, în timp ce îndepărtarea arborilor maturi și distrugerea pajiștilor dense și lungi exacerbează efectul de insulă de căldură, care afectează bunăstarea populației. Ca urmare, spun experții, orașele își pierd potențialul verde, exacerbând efectele schimbărilor climatice.

Pentru a atenua efectele schimbărilor climatice și a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor din orașe, experții consideră că spațiile verzi trebuie conservate și extinse și că climatologii, peisagiștii și alți experți calificați ar trebui consultați la elaborarea proiectelor de planificare a utilizării terenurilor.

Întrebată ce ar trebui făcut pentru ca orașele lituaniene să fie mai bine adaptate la efectele schimbărilor climatice, Jekaterina Lavrinec, profesor la Facultatea de Industrii Creative de la Vilnius Tech și antropolog urban, subliniază că primul lucru de făcut ar fi să se evalueze potențialul verde al orașelor și să nu se irosească.

„Planificați urbanizarea prin protejarea, restaurarea și extinderea rețelei de spații verzi, opriți proiectele de reînnoire a spațiului public care sporesc suprafețele dure și elimină arborii maturi. Invitați planificatorii de spații verzi, climatologi să se consulte la elaborarea documentelor de planificare spațială și a proiectelor de infrastructură publică. Scopul nu ar trebui să fie aprobarea cât mai rapidă a planurilor și proiectelor, ci găsirea unor soluții orientate spre viitor și pe termen lung”, a subliniat ea.

Antropologul urban adaugă, de asemenea, că pentru a reduce insulele de căldură și a crește suprafețele care absorb ploaia, municipalitățile din Lituania trebuie să negocieze cu marile lanțuri de magazine și cu dezvoltatorii de birouri pentru a oferi amenajări peisagistice de înaltă calitate în zonele comerciale.

„În prezent, fără o amenajare peisagistică adecvată, parcările și birourile sunt insule de căldură, iar suprafețele lor dure pun presiune pe sistemul de canalizare al orașului. Aceste facilități au un impact direct asupra orașelor și a locuitorilor lor”, spune ea.

Ea menționează, de asemenea, că în unele orașe, precumi Kiel din Germania, crearea de coridoare verzi este considerată o măsură de adaptare la schimbările climatice, cu scopul de a planta bulevarde dense cu ramuri care formează un baldachin verde.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.