infos.ro

Generațiile mai tinere au creierul mai mare. Este mai sănătos? Ce spun specialiștii

martie 30 10:03 2024 Timp citire articol: 6 minut(e)

Dimensiunea creierului uman ar putea crește treptat de-a lungul timpului, iar acest lucru ar putea reduce riscul de demență la generațiile mai tinere, potrivit unei noi cercetări, publicate marți.

Un studiu a analizat imaginile creierelor a peste 3.000 de americani, cu vârste cuprinse între 55 și 65 de ani, și a constatat că cei născuți în anii 1970 au un volum general al creierului cu 6,6% mai mare decât cei născuți în anii 1930.

De asemenea, membrii Generației X aveau un volum de materie albă cu aproape 8% mare și un volum de suprafață a materiei cenușii cu aproape 15% mai mare decât membrii Generației Tăcute*.

O parte specifică a creierului, numită hipocampus, care joacă un rol important în memorie și învățare, și-a extins volumul cu 5,7% procente în generațiile succesive studiate.

Acest lucru a fost valabil chiar și după ce s-au luat în considerare alți factori implicați, precum înălțimea, vârsta și sexul.

„Deceniul în care se naște cineva pare să aibă un impact asupra dimensiunii creierului și, potențial, asupra sănătății creierului pe termen lung”, explică, într-un comunicat de presă, neurologul Charles DeCarli de la Universitatea Davis din California, care a condus cercetarea.

Genetica joacă un rol major în determinarea dimensiunii creierului, „dar descoperirile noastre indică faptul că influențele externe – cum ar fi factorii de sănătate, sociali, culturali și educaționali – pot juca, de asemenea, un rol”, a mai precizat cercetătorul american.

Tendințe privind volumul creierului. Tendințe generaționale (între generații) în ceea ce privește volumul intracranian al creierului și volumul hipocampal. (DeCarli et al., JAMA Neurology, 2024)

În prezent, demența afectează zeci de milioane de persoane la nivel global și, pe măsură ce populația îmbătrânită a lumii crește, diagnosticele pentru această boală sunt pe cale să se tripleze în următoarele trei decenii, potrivit estimărilor.

Dar iată un lucru plin de speranță de luat în considerare: în ultimele trei decenii, incidența demenței în Statele Unite și în Europa a scăzut cu aproximativ 13 % în fiecare deceniu.

Riscul absolut de demență pare să fie în scădere pentru generațiile mai tinere, posibil din cauza unui stil de viață și a unei educații mai sănătoase.

Demența este marcată de o subțiere a materiei cenușii a creierului, numită cortex, care joacă un rol în memorie, învățare și raționament, printre multe alte procese cognitive.

Deoarece creierul bolnav se micșorează treptat în timp, este logic că a avea mai mult volum la început ar putea ajuta la protejarea împotriva pierderilor legate de vârstă.

Într-adevăr, studiile au arătat că performanța cognitivă este mai bună la pacienții cu Alzheimer cu un creier cu volum mai mare, ceea ce susține această așa-numită „ipoteză a rezervei cerebrale”.

Pentru a vedea dacă dimensiunea creierului ar putea explica incidența mai scăzută a demenței la generațiile mai tinere, deCarli și colegii săi au folosit datele colectate de Studiul Framingham Heart, care a urmărit starea de sănătate a americanilor născuți între 1930 și 1980.

Atunci când participanții au împlinit vârsta cuprinsă între 55 și 65 de ani, ceea ce s-a întâmplat între 1999 și 2019, au fost supuși la o scanare imagistică prin rezonanță magnetică a creierului lor. Aceste date au fost puse la dispoziție abia în octombrie 2023.

Sărind peste rezultate, deCarli și colegii săi arată că generațiile mai tinere au volume cerebrale mai mari, atât în general, cât și la nivel regional.

De asemenea, echipa nu i-a comparat doar pe cei născuți în anii 1930 cu cei din anii 1970. Ei și-au repetat analiza în rândul a 1.145 de adulți de vârstă similară care s-au născut și în anii 1940 și 1950.

Încă o dată, constatările lor au dezvăluit o creștere constantă și consecventă a volumului creierului, deceniu după deceniu – un efect care, potrivit cercetătorilor, este mic pentru individ, dar „probabil substanțial la nivel de populație”.

Cercetătorii au emis o ipoteză potrivit căreia: „Structuri cerebrale mai mari, precum cele observate în studiul nostru, pot reflecta o mai bună dezvoltare a creierului și o mai bună sănătate a creierului”.

„O structură mai mare a creierului reprezintă o rezervă cerebrală mai mare și poate amortiza efectele la sfârșitul vieții ale bolilor cerebrale legate de vârstă, cum ar fi Alzheimer și demențele conexe”, notează ei.

Cu toate acestea, neuroștiințele nu sunt întotdeauna de acord dacă volumul creierului este un indicator adecvat pentru rezerva cerebrală. Unele studii nu au reușit să arate nicio asociere între performanța memoriei și volumul creierului în timp.

La urma urmei, dimensiunea nu este totul când vine vorba de funcția creierului. Nu te face neapărat mai deștept. Dar ar putea oferi un bun tampon pentru deteriorarea care vine odată cu vârsta.

Exercițiile fizice regulate, de exemplu, sunt legate de un volum cerebral mai mare în regiunile de memorie și de învățare. În timp ce o dietă proastă, consumul de alcool și izolarea socială par să aibă efectul invers.

Un studiu publicat recent în revista JNeurosci privind sărăcia a constatat că materia albă se poate deteriora din cauza unei pierderi de densitate a conexiunilor neuronale și a unei pierderi a învelișului protector care ajută neuronii să trimită rapid mesaje. Veniturile mai mari par să protejeze împotriva acestui efect.

„O conectivitate sporită ar putea explica constatarea noastră privind creșterea volumului materiei albe… și se potrivește bine cu ipoteza de eșafodaj a rezervei cognitive”, scriu deCarli și colegii.

„Structura mai mare a creierului, care poate reflecta o dezvoltare îmbunătățită a creierului și sănătatea creierului, este cel puțin o manifestare a unei rezerve cerebrale îmbunătățite care ar putea atenua efectul bolilor de la sfârșitul vieții asupra demenței incidente” au concluzionat autorii acestu studiu, care a fost publicat marți, în revista JAMA Neurology.

*O listă a tuturor generațiilor/grupurilor de vârstă și numele acestora în funcție de anul nașterii:

Marea generație: născuți între 1901 și 1924
Generația tăcută: născuți între 1928 și 1945
Baby Boomers: născuți între 1946 și 1964
Generația Jones: născuți între 1955 și 1965
Generația X: născuți între 1965 și 1980
Xennials: născuți între 1977 și 1983
Milenialii: născuți între 1981 și 1996
Generația Z: născuți între 1997 și 2010
Generația Alpha: născuți după 2010 – mijlocul lui 2020

Credit: Cmglee – Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 International license.

scrie un comentariu

0 Comentarii Adaugă un comentariu

Cmentariile sunt închise

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More