Germanofilia: păcatul de moarte al Primului Război Mondial. Cazul Victor Babeş

189

România a intrat în Primul Război Mondial în august 1916 după doi ani de neutralitate în care s-au decantat cele două curente majore de opinie din societatea românească. Majoritari erau cei care susţineau că trebuie să mergem alături de Antanta (Franţa, Marea Britanie, Rusia) împotriva Puterilor Centrale (Germania şi Austro-Ungaria), în vederea realizării unirii cu Transilvania, Bucovina, Banatul şi Crisana, teritorii aflate în stăpânirea Dublei Monarhii. Era opţiunea care corespundea sentimentului public, ataşat de Franţa şi valorile ei, dar şi rezonant cu suferinţele românilor din Transilvania supuşi politicii de deznaţionalizare şi maghiarizare de către guvernul de la Budapesta.